Acest postare de blog este răspunsul dat unui articol pe care îl puteţi citi aici: ana-lavinia.blogspot.com/2012/05/anti-manelismul-o-forma-de-rasism.html
"Două vorbe, trei minciuni" - cam aşa poate fi caracterizat articolul dumneavoastră.
În primul rând confundaţi maneaua cu manelele. Cam aşa fac şi maneliştii cei deveniţi peste noapte antimanelişti: consideră manea orice are ritm oriental.
În al doilea rând orice preluare onestă se numeşte "cover". Dacă nu este onestă, atunci se numeşte "plagiat". Cazul cel mai celebru este tocmai melodia de care aţi pomenit, "De ce mă minţi", care aparţine Despinei Vandi. Ce ne facem în cazul în care ne lovim de preluări redate de afoni? În cazul acesta ultim putem vorbi de "manele".
Un caz. Guţă mustăciosul. Pus într-o emisiune să reproducă o secvenţă din "Trecea fanfara militară". Ceva mai hidos şi hilar nu am auzit. Semn că individul este complet lipsit de ureche. Tot de la această lipsă provin şi acele zbierete jenante care te fac să iei din sala unde se produce vreo nuntă. Muzicalitatea la specimenele astea lipseşte total.
Nu ştiu cum vă faceţi dumneavoastră cumpărăturile (ori cel cu studiul despre care aţi vorbit) dar eu cumpăr în general de acolo de unde este mai ieftin şi de calitate. Nu importă dacă vânzătorul este român sau ţigan, el poate fi la fel de hoţ şi tâlhar. Vă rog să faceţi experimentul de a cumpăra brânză de la ţărăncile ce-ţi vând brânza în afara perimetrului pieţei Rahova din Bucureşti. Să n-aveţi nici o ândoială că vor încerca să vă înşele.
Cum s-ar fi desfăşurat planul lucrării dumneavoastră de doctorat pe vremea în care mediile erau efectiv suprasaturate de manele şi manelişti? În prima jumătate a anilor 2000, pe vremea în care picior de cântăreţ de muzică populară nu putea apărea la ProTV ori A1. Între timp balanţa se echilibrat, a apărut în plus şi valul euROdance-ului. A început să scoată capul la lumină şi adevărata muzică lăutărească, exilată ani şi ani în străinătate (la adevăratul Taraf al haiducilor mă refer - pentru că pe la noi se produc tot nişte jalnice replici care au furat o titulatură). Aştept să reânvie şi romanţa. Ori asta înseamnă că manelismul a cam fost trecut la colţ. Şi hop! Apar unii care, pentru că PIAŢA MUZICALĂ(ceea ce cere publicul cu adevărat) a aruncat acest avorton muzical în locul meritat, vin acum cu acuze de RASISM. Altceva n-aţi găsit?
PS: Nu am găsit secvenţa în care Guţă este paralel cu şlagărul lui Dan Spătaru. Dar am găsit o alta şi vă las să vă distraţi:
Un comentariu:
Simt nevoia sa precizez, pentru cei care nu dau click pe link, ca www.ana-lavinia.blogspot.com doar gazduieste articolul respectiv:))) Asa cum i-am precizat si autorului, nu sunt nici anti, nici pro manele. Aleg sa nu ascult manele, asa cum aleg sa nu privesc la TV sau sa nu mananc anumite alimente. Cred in libertatea de exprimare si mi-ar fi placut ca articolul respectiv sa nasca o polemica asa cum mi-as fi dorit ca si articolul meu referitor la rasism, gazduit de Emil Calinescu, pe www.emilstudentulminune.wordpress.com sa dea nastere unor discutii constructive. Dar se pare ca romanii nu sunt foarte sensibili la cuvantul "rasism", din pacate...
Trimiteți un comentariu