duminică, 27 mai 2012

Jumătatea plină a unui pahar pe care ni l-am vărsat singuri în poală

La câteva ore de la eşecul de la Eurovision, în plnă noapte, mă apuc să scriu câteva cuvinte despre ceea ce a fost pozitiv în prezenţa României acolo, la Baku.

În primul rând, pentru că s-au publicat punctajul obţinut în prima semifinală. L-am aflat de aici şi reprezintă rezultatul oficial afişat de către siteul Eurovision. Am avut al treilea punctaj în semifinală, după "melodia" bunicuţelor şi piesa Albaniei. În finală ne-am menţinut în faţa celorlalte ţări calificate din aceeaşi grupă cu excepţia Moldovei. Aceasta arată, încă o dată, că ceea ce ne-a anulat şansele a fost propria noastră ispravă din noaptea de vineri spre sâmbătă când am anulat şansa ca punctele juriului să fie în favoarea noastră.



În al doilea rând, s-a creat o bună propagandă unei piese româneşti ÎN STRĂINĂTATE. Dacă oportunitatea va fi folosită la maximum e posibil ca încă un nume de trupă (sau interpretă) românească să se alăture celor două care au acum succese în Europa şi nu numai. Adică vom scoate bani, valută forte, ca ţară.

Aşa cum au fost voturile, venite de la "căpşunari" sau diasporă - de parcă ceilalţi participanţi ar fi fost îngeraşi! - ne-am clasat în prima jumătate a finalei. Şi asta în ciuda lipsei de susţinere din partea juriului. Cu puncte mai puţine faţă de participanta de anul trecut (Hotel FM) am ocupat locuri mai sus în clasament. Asta şi în condiţiile în care concurenţa a fost calitativ mai ridicată. Nu la piesa Rusiei mă refer (o glumă nesărată a celor ce se ocupă de imaginea acestei ţări) ci la cele 10 melodii de o calitate ridicată, inclusiv a Suediei.

Felicitări, Loreen. Ne-ai scăpat de coşmarul babuştilor victorioase.

Despre lipsuri şi învăţăminte... Poate într-o altă postare. Poate.

Niciun comentariu: