Aici bascii sunt majoritari iar ceea ce gândisem când am văzut Piaţa Constituţiei mi s-a confirmat. Or fi şi madrileni dar e greu de spus. Mai degrabă aceştia se preling prin faţa Muzeului de Istorie. Aici noua ciudăţenie sculpturală cu care a fost împopoţonat oraşul este fotografiată (şi împopoţonată) din toate părţile. Autohtonii se uită cu haz la "bijuterii", hispaniciii la "struţo-cămila" din braţele împăratului.
Modeşti, maidanezii se preling şi ei prin spaţiu. Într-un colţ, "ţestoasele" de la Jandarmerie parcă ar vrea să-şi încerce muşchii pe cineva. Cred că li se pare ciudat că rivalii dintr-o finală nu se iau la înjurături şi scuipaţi pe stradă. Simt ceva în aer. Mai târziu, ajuns acasă, aflu că s-a încercat o diversiune. Mare minune de nu bat ăştia iar pe cineva!
La "Schitul maicilor" o cerşetoare încearcă să-i abordeze pe trecători în spaniolă. "M-a învăţat şi pe mine un băiat" îmi dă răspunsul la mirarea mea.
Peste o săptămâă tot ceea ce s-a văzut acum va fi vis... Peste o lună va fi iarăşi lozincăraie pentru alegeri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu