miercuri, 24 decembrie 2014

Cristian Troncotă - lansarea ediţiei a doua a volumului "Duplicitarii"

Lansarea, miercuri 17 Decembrie 2014, la librăria Mihai Eminescu din Bucureşti, a ediţiei a doua a volumului "Duplicitarii" semnată de generalul Cristian Troncotă. Alături de gazdă, au mai intervenit Florian Banu, Liviu Ţăranu, Constantin Corneanu, Ioan Scurtu, Filip Teodorescu, Aurel David, Vasile Mălureanu.

Remarcăm şi prezenţa lui Victor Roncea, care a publicat deja un material pe această temă. Dar eu - sâc, sâc - prezint  mult mai multe din cele din seara respectivă.

În înregistările de mai jos veţi putea urmări aproape în totalitate discuţiile ce s-au întins pe aproape două ore. Mi-au schimbat doar câteva minute, piersere cauzată de necesitatea schimbării memoriei aparatului de înregistrare.

Partea a doua s-ar mai putea intitula şi "Teroriştii vor veni la ora 6", dat fiind că punctul central s-a purtat în jurul fatidicei ore din seara zilei de 22 Decembrie 1989 la care se anunţaseră încă de la prânz că se vor ivi "teroriştii" (!).

Am reuşit şi eu să strecor o întrebare, mai spre sfârşit. Aş fi avut multe altele, deşi s-a făcut atingere la câteva chestiuni, iar după ce am revăzut înregistrările s-au mai ivit câteva. Cum domnul general Toncotă m-a invitat să fiu incisiv, îi arunc mănuşa pe această cale:

1. În presă a fost (re)publicat un document-analiză înaintat lui ceauşescu după întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov în Malta. Aş vrea să ştiu dacă cele înfăţişate acolo de generalul Iulian Vlad nu erau mai degrabă informaţii pe care Ceauşescu le aştepta, şi le închipuia deja. Un scenariu construit portivit viziunii pe care o avea deja Ceauşescu cu privire la ceea ce se întâmpla în largul insulei din Mediterana. Îmi pun această chestiune pentru că în cuprinsul documentului se face trimitere la încercări viitoare de destabilizare a... Chinei, ori evenimente de acest fel se desfăşuraseră dehja în urmă cu mai bine de jumătate de an în Piaţa Tien An Men, exact în timpul desfăşurării vizitei unui anume Mihail Gorbaciov în China.

2. Aţi făcut referire, domnule Troncotă, la episodul cetăţenilor sovietici surprinşi în ţară şi cărora li se reţinuseră paşapoartele la ambasada sovietică. Nu cumva se repetă un tipar întâlnit cu mai bine de jumătate de secol în urmă, în Spania brigăzilor internaţionale, în care au fost reţinute paşapoartele acelor voluntari?

3. S-a făcut trimitere la acele unităţi Gladio din Occident, despre a căror existenţă opinia ubliă a aflat la mijlocul anilor '90 ai secolului trecut. Credeţi că sovieticii ar fi putu fi păcăliţi atât de uşor şi nu şi-ar fi pus problema existenţei unor reţele subversive în eventualitatea în care ei ar fi invadat Occidentul?

4. Cel puţin în cazul Italiei aceste unităţi Gladio au fost puse în relaţie cu activitatea lojei Propaganda Due a lui Licio Gelli. Şi numele lui Nicolae Ceauşescu a fost vehiculat ca aderent la această lojă de tip masonic. Ceea ce ar presupune şi o extensiune la nivel militar prin activarea unor unităţi "Gladio" autohtone. Nu cumva încercarea de lichidare a USLA (şi a altor unităţi) a fost o încercare de distrugere a eventalelor focare de opozişţie anti-sovietică pe care vecinii de la răsărit le credeau camuflate sub ceea ce credeau ei că ar fi doar o faţadă?

5. La întrebarea legată de arma "sinuciderii" lui Milea mi s-a servit un argument de tip "Păcală". Adică o fantezie (arma oferită lui Milea de ofiţerul de la Transmisiuni) adeverită prin altă fantezie ("mărturia" unuia de la Direcţia 5 că Milea i-ar fi cerut şi lui arma). De fapt, privind retrospectiv, nu îşi poate pune oricine problema veridicităţii respectivului securist şi, pornind de aici, să ajungă la tabloul unui complot mult mai amplu în chiar sânul clădirii CC-ului?

6. Cercetarea trecutului are îndeosebi motivaţii practice, spre a prevedea oarecum viitorul. Există o analiză a "stilisticii" dezinformării sovietice? Se repetă această "stilistică" în condiţiile de astăzi ale Războiului Rece 2.0?

7. Vă prezint următorul tablou: într-un oraş la doi paşi de graniţă apar brusc nişte omuleţi verzi care atacă trupele aliate aflate în acea localitate. Acţiunile au loc cu aproximativ 10 zile înaintea unei preconizate ofensive a statului vecin. Lămuresc evenimentele de astăzi cele petrecute în Iaşii zilei de 29 iunie 1941?







luni, 1 decembrie 2014

joi, 27 noiembrie 2014

Gaudeamus 2014: cand 4 este egal cu 5

Numarul 4/2014 al revistei FILM


Pe 21 Noiembrie 2014, odată cu “Târgul internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″, lansarea numărului 4/2014 al revistei editate de UCIN (Uniunea Cineaştilor din România). Cu Ada Condeescu şi Florin Piersic Jr alături de Dana Duma, Anca Ioniţă şi alţi membri ai redacţiei.

Poate nu ştiaţi dar  în ţară avem în sfârşit, după o pauză de mulţi ani, o revistă TIPĂRITĂ care se ocupă de cinematografie, preponderenet de aceea autohtonă. Lansarea revistei a avut loc la ediţia de anul trecut a Târgului Gaudeamus, în toamna lui 2013, şi atunci se bucurase şi de prezenţa producătoarei Ada Solomon, şefa succesului numit "Poziţia copilului". Revista, cu apariţie trimestrială, de o calitate grafică splendidă, iată că ajunge să împlinească un an de apariţie, cu alte patru numere tipărite anul acesta.

Şi vă spun un secret, dar să nu-l ştie nimeni altcineva. Poate o contribuţie mică - măcar de o miime - se datorează şi subsemnatului Donkeypapuas, dacă aveţi în vedere chestiunea lipsei presei de specialitate în lumea cinematografiei româneşti pe care i-am pus-o în vedere domnului Laurenţiu Damian la festivalul UCIN din martie 2013. Dovada e AICI.








Gaudeamus 2014: preşedintele maghiar al muzicii uşoare româneşti

Oana Georgescu - "Jolt Kerestely - O viaţă pentru cântec"


La “Târgul internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″, pe 22 Noiembrie 2014, editura "Pro Universitaria" a lansat cartea Oanei Georgescu, "Jolt Kerestely - O viaţă pentru cântec".

A fost unul din momentele în care mi-a venit să mă zgării pe faţă din cauză că m-a lăsat bateria la aparat. Am ratat astfel nişte momente spumoase generate de invitaţii şi publicul din sală. Ca să pomenim câteva nume: Octavian Ursulescu, Stela Enache, Marina Florea, Gabriela Boţan, Doina Ghiţescu, Marian Spânoche, Ioan Vali Gauzin, Cristina Manoliu Săvulescu, Dorin Anastasiu, Virgil Popescu.

Printre altele, Jolt Kerestely este autorul mult cunoscutului şlagăr "Copacul".





Gaudeamus 2014: l-au tăiat pe Arşinel!

La editura All, o carte care are în centru operaţia suferită de Alexandru Arşinel. Oana Georgescu, autoarea volumului, l-a intitulat "Alexandru Arşinel. Şi a fost mâna lui Dumnezeu". Pe 22 Noiembrie 2014 le-au fost alături, pentru că era "Târgul internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″, medici, colegi, jurnalişti: Bogdan Stănescu, Vasile Ciubotaru, Vasile Muraru, Iuliana Marciuc, Alexandru Lulescu, Octavian Ursulescu, Felicia Filip, Monica Pop, Mihai Lucan şi alţii.













miercuri, 26 noiembrie 2014

Gaudeamus 2014: samurai la oi m-aş duce

Taisen Deshimaru - "Zen şi artele marţiale"


A făcut prezentarea cărţii sensei Dragoş Chiric, Ssâmbătă, 22 Noiembrie 2014, la standul Editurii Herald, sensei Dragoş Chiric. A urmat şi o scurtă demonstraţie de kenjutsu. Mai că era un spectator să fie "pişcat" de o sabie în zbor. Nu am  înţeles, însă, de ce atâtea englezisme în discursul reprezentante editurii. Adică neaoşismele nu sunt "tradiţionale"?
Evenimentul s-a desfăşurat cu ocazia “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″.







Gaudeamus: eclesiologi băsescologi dezamăgiţi căutăm Ane

Petre Guran - Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxă


Bucureşti, 23 Noiembrie 2014,  “Târgul internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″. Editura "Pro Universitaria" prezintă volumul lui Petre Guran, "Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxă", în prezenţa autorului însoţit de Marius Vasileanu şi Theodor Paleologu. Pe Toader îl ştiţi - e singurul lesbian din România (după propriile-i afirmaţii) şi coleg de-a-joaca-de-a-împăraţii-bizantini cu Petre Guran; Vasileanu scrie articole (anti)ortodoxe prin diverse publicaţii; Petre Guran - autorul în chestiune - are în schimb un profil mult mai ambiguu dacă ne gândim la cum s-or împăca bizantinologia cu activităţi publicistice în medii gen 22 ori Dilema. Pesemne foarte bine şi "pe linie" de vreme ce aşa se poate ajunge la o sinecură mică gen "directorat ICR Chişinău".

Dar nu asta ne preocupă acum. Am încercat să fiu atent printre ditirambii reciproci cu care se gratulau respectivii sus-pomeniţi. Am aruncat şi o întrebare spre final - pe la minutul 36. Provocatoare, normal! Domnul Guran a avut abilitatea de a dribla miezul "hard" al chestiunii.




Gaudeamus 2014: dacă nu e arab, e Turcea

Daniel Turcea - Epifania. Cele din urmă poeme de dragoste creştină


La “Târgul internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″, împreună cu Ana Blandiana, Elena Dulgheru, pr. Sever Negrescu şi ierom. Iustin Marchiş, spre readucerea în memorie a poetului Daniel Turcea cu ocazia unei noi ediţii a volumului "Epifania" la editura Doxologia.
Bucureşti, 22 Noiembrie 2014.








marți, 25 noiembrie 2014

Gaudeamus 2014: condimente literare arabe

Dumitru Chican şi integrala Gibran Khalil Gibran


La Editura Proema, în Colecţia "Biblioteca arabă", "Integrala Gibran Khalil Gibran" în tălmăcirea diplomatului Dumitru Chican. Eveniment ce s-a desfăşurat joi, 20 Noiembrie 2014, între manifestările “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″.

Când am intrat în sala unde se petreceau lansările (pentru că mai erau şi alte volume având ca numitor comun tot lumea arabă şi pe Dumitru Chican reunite sub acoperişul editurii în cauză), generalul Aurel Rogojan se afla în toiul discursului, fragmentat, însă, de tălmăcirea molcomă în arabă. N-aveam habar de personajul care sljea drept interpret. Un şuvoi de laude îl avu drept obiect pe traducătorul volumelor: "generalul Chican". Răsete în public şi un schimb de replici amuzat: "Doar au făcut parte din aceeaşi unitate". Ciulesc urechile mai bine. Interpretul ajunge la respectiva laudatio şi lămureşte amuzat: "Am fost simplu soldat"







Gaudeamus 2014: Mihai Retegan îşi face autocritica

"1968 Din primăvară până în toamnă"


Din păcate nu am prins de a început desfăşurarea evenimentului publicistic, aşa încât cuvântul domnului Ioan Scurtu mi-a scăpat. Dar am reuşit să prind momentul pentru a pune o întrebare. Din răspunsul căreia am aflat că Mihai Retegan este... UN NOSTALGIC COMUNIST! Dar stai... în măsura în care şi Larry L. Watts ar fi bântuit de aceeaşi nostalgie. Adică deloc.

Lansarea de care vorbim s-a petrecut la standul editurii RAO, şi ne referim la apariţia ediţiei a doua a cărţii lui Mihai Retegan, "1968 Din primăvară până în toamnă", volum lansat în cadrul “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″. Alături de autor au fost prezenţi directorul editurii, Ovidiu Enculescu, Rene Kubášek, directorul Centrului Cultural Ceh, Ioan Scurtu şi Adrian Cioroianu. Localizare temporală: 21 Noiembrie 2014.















luni, 24 noiembrie 2014

Gaudeamus 2014: (şi) din punctul de vedere al nemţilor

"România în Primul Război Mondial" de Glenn E Torrey

Joi, 20 Noiembrie 2014, la standul Editurii Meteor Press, alături de Bedros Horasangian, Adrian Cioroianu, Dorin Matei şi Ion M. Ioniţă cu prilejul lansării volumelor "România în Primul Război Mondial" de Glenn E. Torrey şi "Amintiri despre Carol I" de Sidney Whitman.





Gaudeamus 2014: România volumului bine vândut

Klaus Iohannis - "Pas cu pas"


Lansarea la editura "Curtea Veche" a volumului "Pas cu pas", în cadrul “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″ pe data de 19 Noiembrie 2014. Au ţinut câte un scurt cuvânt Grigore Arsene, Cristian Ţopescu şi autorul, Klaus Iohannis, preşedintele ales al României.

Pentru că sosisem din vreme, am reuşit să-mi găsesc un loc mai în faţă. Apoi am stat aproape două ore la coadă la autograf. După mine au mai stat alţii încă mai bine de o oră. S-au vândut, din câte am înţeles, 4000 de exemplare în ziua respectivă iar vânzările au continuat în zilele următoare.













duminică, 23 noiembrie 2014

Gaudeamus 2014: singurătatea "Arogantului" de cursă lungă

 Gaudeamus 2014: Adrian Nastase şi "Cele doua Românii" ale sale


Fostul premier Adrian Năstase şi-a lansat duminică, 23 Noiembrie, o nouă ediţie a cărţii sale, "Cele două Românii" (Editura Niculescu), în cadrul “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″. Sala a fost plină de public (şi de presă) dar mai puţin plină de tovarăşii săi de idei şi de guvernare. Mai precis, nu s-a zărit picior de pesedist marcant. Doar un Mircea Chelaru dintre personajele mai pregnante de pe la noi, care personaj nici măcar nu aparţine formaţiunii social-democrate. Discursul lui Adrian Năstase a fost premers de acela al unui cunoscut ziarist din trustul lui Voiculescu, Lucian Avramescu, dar care a avut nişte cuvinte acide care l-au ţintit pe candidatul perdant de la prezidenţiale ("parvenit", "bine că a pierdut" - sic!).

Apropo, Adrian Năstase este şi un blogger de succes. L-or viza şi pe el invectivele aduse de Mircea Badea vieţuitorilor lumii virtuale?












vineri, 21 noiembrie 2014

miercuri, 19 noiembrie 2014

AU MINŢIT! Rezultatele erau previzibile!

Cât de mare le e tupeul de vreme ce, cu doar două zile înainte de tutul doi, fluturau acele cifre care dădeau o victorie detaşată a lui Ponta (55 contra 45 procente)? Cât de enormă obrăznicie pot avea ca să afirme ei, a doua zi după duşul rece al alegerilor să afirme senini (toţi aceşti, sociologi, politologi, antropologi şi alţi ...ologi) că "mica" eroare a fost cauzată doar de prezenţa neaşteptat de mare de la urne? "Mica" eroare o constituia, ca în "Două loturi", că era vorba de "viţeversa". Că Iohannis a căştigat la aproape 10 procente diferenţă. Păi doamnelor şi domnilor diverşi "...ologi", eroarea dumneavoastră nu era de 2,5-3%, ci ajungea la aproape 20 (DOUĂZECi) la sută, DE OPT ORI MAI MARE, aproape, decât marja de eroare. Cum puteţi pretinde pentruvoi, ăştia de sunteţi "...ologi", că nu aţi prevăzut, că aţi fost surprinşi, că v-a luat pe nepregătite? Eu nu vă cred! Ba mai mult, vă acuz de minciună. Şi iată de ce:

Pe programele Televiziunii naţionale (nu mai ştiu dacă e vorva de TVR1 sau TVR2) s-a făcut o analiză a structurii votanţilor celor două personaje din tutul doi pe baza sodajului CURS. În cazul lui Iohannis, 22% (douăzecişidouă procente) din alegători se hotărîseră în ultima clipă să-l voteze, adică în chiar ziua scrutinului. "Aha!", veţi spune, "iată de unde vine surpriza". Numai că în cazul lui Ponta, 28% (DO-UĂ-ZECI-ŞI-OPT procente) au făcut acelaşi lucru în legătură cu candidatul lor. În schimb, în cazul lui Iohannis, peste 30% decisese să-l voteze între cele două tururi - adică au fost influenţaţi fie de scandalul din primul tur, fie de prestaţia acestuia de la dezbateri (sic!). În cazul lui Ponta, între cele două tururi mult mai puţini se convinseseră să-l voteze. ceva peste 20%. Şi acum, să stăm cu cifrele în faţă!

Iohannis, după numărarea a 99% la BEC, obţinuse 6.242.825 voturi. Din acestea, dacă scădem aproximativ 340.000 cât a luat în diaspora (pentru că nu erau luate în calcul la sondaje), obţinem undeva la 5.900.000 alegători. Din aceştia scădem cele 22 procente care s-au decis abia duminică să-l voteze şi obţinem aproximativ 4.600.000 alegători decişi ÎNAINTE de urul doi să-l aleagă. Cu 1.800.000 mai multe intenţii de vot decât în primul tur.

Facem acelaşi lucru cu Ponta. Din 5.211.097 anunţate de BEC scădem cele aproximativ 40.000 obţinute în străinătate şi ajungem la aproximativ 5.170.000 votanţi în ţară. Din aceştia extragem cele 28 procente de votanţi luminaţi în ziua votului şi obţinem - ghiciţi? - aproximativ 3.730.000 alegători decişi să-l voteze înainte cu cel puţin o zi înaintea scrutinului. Adică Ponta reuşise să atragă doar vreo 900.000 de votanţi faţă de primul tur.

Punem în balanţă: 4.600.000 (Iohannis) contra 3.750.000 (ca să rotunjesc). Diferenţa apare EVIDENTĂ oricui. Mai mult, putea fi observată prin analiza redistribuirii perdanţilor din turul întâi. Şi cu toate acestea, ni se livrau numai şi numai sondaje mincinoase. Cu diferenţe aberante. Încă un şir de minciunele la ctiv, încă o decredibilizare...

marți, 18 noiembrie 2014

Răspundem ascultătorilor: mamelor din lumea-ntreagă...

- Ce i-a spus mama lui Ponta, fiului ei, Victor Ponta, după ce acesta a luat bătaie la alegeri?

- "Victoraş, pentru asta am luat noi bătaie pe 13 iunie '90?"

luni, 17 noiembrie 2014

Răspundem ascultătorilor: vot în diaspora

Mai multe sute de alegători din Italia, Spania, Anglia. America şi din Guinea Bissau (?) s-au arătat indignaţi într-un mod foarte vehement, pe alocuri chiar violent, şi ne-au cerut explicaţii cu privire la modul dezastruos în care s-au desfăşurat alegerile organizate de guvernul Ponta în afara României. Am recurs la expertul nostru, Gogu Aleccu Guinets, care ne-a lămurit:

- N-aţi înţelese nimic. Guvernul a vrut totul altceva şi totul în beneficiul României, dar a fost un eşec. Închipui-ţi-vă că venea la urne toţi cei 4 milioane de români din afara ţării. Ce s-ar fi întâmplat? Păi undeva în Spania, Italia sau Marea Britanie s-ar fi format o coadă imensă... Cea mai mare coadă la o secţie de vot! Am fi intrat în CARTEA RECORDURILOR! Dar, păcat, am ratat ocazia... Ghinion.

Blitzkrieg electoral

Pe scurt, de la un handicap de 10 puncte procentuale (30% contra cele 40% ale lui Ponta), prin greşelile enorme ale echipei de la PSD dar şi printr-o atitudine consecvenră cu sine însuşi, candidatul ACL Klaus Iohannis a reuşit şocul electoral. Printr-o mobilizare ivită şi din reacţia de mânie, handicapul s-a transformat într-un avantaj de 10 procente în faţa lui Victor Ponta, cu un rezultat parţial oficial arătat în dimineaţa aceasta de către BEC. O ciudăţenie numerologică a însoţit ambele tururi şi parcă a fost semn al virajului de 180 grade. Pe 2 noiemnbrie, tot nişte rezultate parţiale oficiale arătau, şi mă bazez doar pe memorie, un 30,44 contra 40,33 la sută; astăzi prezentau un alt zdrobitor rezultta TOT ÎN OGLINDĂ: 54,81 contra 45,18.


duminică, 16 noiembrie 2014

Ziua în care vor deveni farisei?

Ştiţi ce fragment din Scripturi se citeşte astăzi la Sfânta Liturghie? O pildă - a samarineanului milostiv. Care sună aşa: 

Duminica a 25-a dupa Rusalii
- Pilda samarineanului milostiv -
Ev. Luca 10, 25-37
În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi întrebându-L: Învăţătorule, ce să fac eu ca să moştenesc viaţa de veci? Dar Iisus l-a întrebat: ce este scris în Lege? Cum citeşti? Iar el, răspunzând, a zis: să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată vârtutea ta şi din tot cugetul tău; iar pe aproapele tău, ca pe tine însuţi. Atunci Iisus i-a spus: drept ai răspuns, fă aceasta şi vei fi viu. Dar el, voind să se îndreptăţească pe sine, a zis către Iisus: şi cine este aproapele meu? Iar Iisus, răspunzând, a zis: un om oarecare se cobora din Ierusalim în Ierihon şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, s-au dus, lăsându-l abia viu. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea, dar, văzându-l, a trecut pe alături. Tot aşa şi un levit, sosind la acel loc, a venit, a văzut şi a trecut pe alături. Dar un samarinean care era călător, ajungând lângă el şi văzându-l, i s-a făcut lui milă de el şi, apropiindu-se, i-a legat rănile turnând peste ele untdelemn şi vin; apoi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a avut grijă de el. Iar a doua zi, la plecare, scoţând doi dinari, i-a dat gazdei şi i-a zis: ai grijă de el şi ce vei mai cheltui, când mă voi întoarce, eu îţi voi da înapoi. Deci care din aceşti trei ţi se pare că a fost aproapele celui care căzuse în mâinile tâlharilor? Iar el a răspuns: cel care a făcut milă cu el. Atunci Iisus a zis către el: de-te de fă şi tu asemenea.

Interesant contextul în care pică. În plină zi a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, finalizare a unei perioade politice în care unele înalte feţe bisericeşti au înlocuit reverenda preoţească cu vesta colorată a unui candidat preferat. "Pentru că e român ŞI ORTODOX!", s-au justificat. În fapt, sunt bănuieli temeinice că respectivul nu prea e român ci mai curând neam de "albanez" din neamul lui Iţic. Cât despre Ortodoxia pe care ar reprezenta-o, nu ştim cât de familiare îi sunt Tainele Bisericii (spovedania şi împărtăşania fără de care Mântuirea devine aproape imposibilă, de vreme ce prin  cele două avem contactul cel mai intim cu Hristos).

Deci acest alibi cade. Rămân în picioare numai motive legate de scopuri mult mai lumeşti, apropiate mai degrabă de ispitele cu care Însuşi Hristos a fost ademenit în pustia Qarantanei. Puterea, bogăţia şi fala! Din păcate, atribute care se lipesc mult celor doi întâi-stătători de la Bucureşti şi Cluj, mai alees de numele lui Daniel şi de politica sa mai degrabă "cezaro-papistă" de conducere, decât de duhul sinodal şi simfonic al Ortodoxiei. Ca un făcut, atât Daniel, cât şi Andrei Andreicuţ, au la baza ascensiunii un episod cel puţin tulbure din istoria mai recentă a Bisericii şi redat, tot din acelaşi spirit trufaş, de către Bartolomeu Anania în "Memoriile" sale. Mi-a căzut cartea din întâmplare - dacă există întâmplare! - şi mi s-au părut foarte ciudate evenimentele cu vădit miros de puci fesenist în odăjdii ortodoxe. Ori, trăim "vremuri interesante" în acest an de graţie 2014. Sfârşitul Ceauşeştilor, şi implicit ascensiunea lui Daniel şi Andrei, au fost cauzate de implicaţia unor "fraţi de la Răsărit". Poate că "fraţii de la Răsărit" or fi considerat că a venit vremea ca aceşti doi să-şi plătească datoria? Nu ştim! Doar presupunem.

Dar de ce să pună în joc cămaşa lui Hristos, adică Biserica? De ce să dea motive ca toţi vrăjmaşii lui Hristos să atace şi mai vârtos o instituţie fundamentală a Românismului? Să zicem că presiunile politice. Să presupunem că există ameninţări cu privire la statutul clerului. Dar cine a fragilizat poziţia clerului - şi mă refer la preoţimea de rând? Nu cumva diverse Statue implementate de actualul Patriarh prin care preoţimea s-a văzut redusă la "rangul" unei simple birocraţii? Mai mult, s-a văzut pusă în situaţia de a fi la cheremul unor satrapi locali iviţi din muşuroiul intereselor clientelare ale diverselor partide care parazitează ţara. Başca diversele "biruri" aruncate asupra parohiilor într-o vrme nu tocmai potrivită financiar: ba taxa pe "Trinitas", ba zeci de abonamente la fiţuica "Lumina", ba obligativitatea achiziţionării NUMAI a unui anumit soi de vin (de parcă şi la noi ar exista practica vinului cuşer). Başca o hârţogăraiă absolut penibilă şi inutilă cu care au fost inundate protopopiatele şi parohiile. Semn clar al unei distanţări în sensul amintit, adică cezaro-papist la PF faţă de cler şi laici.

Da, există situaţii când Biserica poate face apel la sprijinirea unui curent de opinie, când un mod de viaţă creştin este pus în primejdie de diverse ideologii atee, păgâne ori, pur şi simplu, criminale. S-ar fi putut manifesta în acest sens a alegerile europarlamentare, sprijinind candidaţii pro-familie şi pro-viaţă. Dar nu s-a petrecut ceva asemănător! Sau, există momente în istorie când un gest politic asumat de Biserică are rol de prezervare a conştiinţei naţionale.Un asemenea act s-a petrecut în vremea mitropolitului Sofronie Miclescu când acesta (un personaj dealtminteri cam reacţionar) s-a opus, el şi practic întreaga preoţime din Moldova, împotriva alegerilor măsluite ale lui Vogoride. Şi le-a dat peste cap deschizând calea Unirii Principatelor. Ştiu că episodul este ocultat de către istoriografia propagandistică de la noi. Numai că situaţia nu este similară în cazul scrutinului de astăzi. Circularele pastoral-electorale nu-şi au locul! Presiunile baroneţilor politici devin penibile. Iar în peisajul societăţii româneşti se crează nişte falii prin care se vor infiltra tot felul de otrăvuri ce vor şubrezi prezenţa (firească!) a Bisericii.

Şi revenim la mesajul pildei transmise de Hristos. Explicarea sa la predică pesemne că va fi urmată în unele locuri de stridentul apel venit "de la Centru" - "de a vota un român şi-un  ortodox". Nu se va bate cap în cap cu învăţămintele hristice abia propovăduite de la înălţimea amvonului? O contradicţie evidentă pentru că în miezul parabolei se află STRĂINUL! Străin şi de credinţă, şi de naţionalitate! Dar care face... acţionează... are milă... Prin care lucrează Hristos.

Ar fi putut face Biserica altceva? Da! Cheia se află în Molitfelnic, la îndrumările ce însoţesc rânduiala Spovedaniei. Există acolo un îndreptar privitor la "dregători", adică la cei cu funcţii în stat. Dar câţi oare din aceştia se prezintă la scaunul de mărturisire. Şi oare la câţi din aceştia care vin şi se spovedesc sunt atenţionaţi în duhul respectivelor atenţionări?

"Iar de va fi slujbaş sau om cu dregătorie înaltă, să-l întrebi acestea zicând către el aşa:

Socoteşte aceasta, fiule iubit al sfintei noastre Biserici de Răsărit, că nouă tuturor deobşte, mari şi mici, bogaţi şi săraci, ne este de trebuinţă pocăinţa. Şi precum sufletul este mai de preţ decât trupul, aşa şi mântuirea lui este de mai mare folos şi câştig, precum şi Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, grăişete zicând: "ca va folosi omului de ar dobândi lumea toată şi îşi va pierde sufletul său?". Se bucură dar în acest ceas sufletul meu, înţelegând că eu nu grăiesc astăzi către un om simplu, care nu ştie Sfintele Scripturi, ci grăiesc către tine, care din fragedă vârstă ai crescut în acestea şi cu ele te-ai hrănit; din care şi duhovniceşte ca dintr-un izvor al vieţii adăpându-te, cu daruri de mare cinste te-ai împodobit. Cu această învăţătură văzându-te eu îndestulat, nădăjduiesc că fără sfială, neîmpiedicându-te de nici un fel de pricină, ca şi către doctorul tău, în acest ceas curăţitor, toate rănile tale pe care, ca un vieţuitor în lume, le-ai dobândit din diferite întâmplări, fără făţărnicie le vei arăta ca să iei adevărată tămăduire de la Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, Doctorul şi Mântuitorul sufletelor şi trupurilor noastre.

Şi apoi să-l întrebi de toate pe rând, cum crezi, însă ţine seama, duhovnice, de este slujbaş, dregător mare sau mic. Şi aşa pe rând după celelalte ce s-au zis, să-l întrebi şi acestea:

   Spune-mi, judeci drept, fără părtinire; nu cumva iei mită la judecată? Judeci curând sau laşi pe cel sărac de pieire din cauza lenevirii şi pornirii tale?
   N-ai asuprit pe săraci cu vreun fel de năpăstuire şi le-ai luat tot ce au avut, casă, grădină, moşie sau alte odoare?
   Porţi grijă şi conduci cu bun cuget slujba sau dregătoria ce ţi s-a încredinţat, nefăcând necazuri sau nedreptăţi unora sau altora?
   Chiverniseşti bine, precum place lui Dumnezu, casa şi slugile tale?
   Nu ţi-ai lăsat sau şi acum nu ţii la cinstea şi dragostea soţiei tale şi te porneşti cu poftă spre slujnicele ce ai în casă?
   Înveţi pe fiii sau fiicele tale, precum şi pe slugile şi slujnicele tale, să urmeze poruncile bisericeşti? Căci multe din slugi neînvăţând poruncile lui Dumnezeu pier, şi tu ai a da seama.
   Nu sileşti pe cei de sub porunca ta să plătească, sau să lucreze în sărbători, sau să argăţească mai mult decât este cu dreptul?
   Ai plătit argaţilor, slugilor şi muncitorilor celor cu ziua simbria lor?
   N-ai luat ceva cu de-a sila şi din lăcomie nu te-ai îndurat să întorci?
   Ai ştiut de vreo nedreptate ce avea să vinî asupra oamenilor şi nu te-ai silit cu cuvântul după putinţă a ajuta pe cei primejduiţi şi a opri nenorocirea?
   Miluieşti, după puterea ta, pe cei lipsiţi?
   Mângâi pe cei întristaţi, sau treci cu vederea pe cei mâhniţi?
   Cercetezi bolnavii şi pe cei cu multe necazuri?
   Cercetezi temniţele şi pe cei ce sunt închişi, şi mai ales pe văduvele sărace şi neputincioase şi pe copiii săraci?
   Nu trecu cu vederea pe cei ce te roagă spre ajutorul lor?
   N-a rămas săracul necăjit şi nedreptăţit din lenevirea sau din pornirea ta, fiindcă nu te-ai silit să-i faci judecată?
   N-ai tulburat bisericile cu vreun fel de asuprire?
   N-ai hotărât vreo moşie cu strâmbătate pentru mită sau pentru vreo pizmă?
   N-ai uneltit împotriva vreunei rude, sau a altcuiva, ca să-l cobori din cinste şi să-l pierzi dinaintea oamenilor?
   Nu primeşti sfaturile ereticilor sau pârile lor împotriva creştinilor ortodocşi, şi nu le dai lor dreptate în paguba acestora?
   N-ai stat împotriva Bisericii? Sau nu cumva n-ai ascultat pe arhiereul tău întru cele ce te-a învăţat spre folos?
   Nu te-ai certat cu arhiereul sau cu preotul tău şi n-ai luat iertare de la dânşii?
   Şi mai ales n-ai făcut sau nu faci ceva împotriva Bisericii şi a canoanelor sfinţilor părinţi?"

Molitfelnic, EIBMBOR, Bucureşti, 1992, p. 63-65. 

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

Răspundem ascultătorilor: slogan electoral

- Este adevărat că şi PSD-ul îşi însuşeşte sloganul lui Iohannis, "România lucrului bine făcut"?

- Doar parţial adevărat! În cazul PSD, cei de-acolo s-au hotârît să se rezume doar la trei domenii: FURTUL, ŞPAGA şi MINCIUNA.

vineri, 14 noiembrie 2014

Doi acoperiţi se legănau pe o pânză de păianjen

Prin toamna lui 2011 am urmat şi eu un curs de formare profesională. Unul organizat de o fundaţie din jurul Mediafax şi din care m-am ales cu o hârtie (care nu foloseşte la nimic) de reporter. Pentru că ne găsem în plin regim discreţionar Băsescu, una din frământările mele - ce se manifestau prin întrebări - era legată de evitarea în presa independentă a ingerinţelor diverşilor "acoperiţi" care s-ar fi străduit să abată orice demers jurnalistic într-o direcţie favorabilă "stăpânilor" acelor infiltraţi. În capul meu era întipărită o persoană la care tot băteam apropouri (tov. colonel Rodica Culcer).

Într-una din zile, pe când ne găseam nu numai în prezenţa formatoarelor care se ocupau de cursuri, ci şi a unui grangure din fruntea Mediafax, am tot presat asupra problemei independenţei presei faţă de ingerinţa "serviciilor", încât nu numai că mi s-a confirmat chestiunea cu madam colonel la care am făcut trimitere (cam cu jumătate de gură, e drept), dar m-am mai pomenit cu alte două. Primul, făcea referire la o prezenţă mediatică tot feminină - şi îi cam scăpase fără voie, crezând că eu mă referisem la aceea. Trecând timpul, nu mai reţinusem despre cine e vorba, dar voi reveni.

Al doilea nume era însă al unui bărbat, tot activ în presă. Ca şi persoana feminină, făcea parte din cei numiţi "anti-băsişti" şi poate de aceea plăcerea de a-i aminti. Un individ care încercase să se infiltreze şi să ofere informaţii ca "insider" către serviciile pe care le slujea. Cei de la Mediafax l-au dibuit că "sifona" şi l-au trimis pe uşiţă afară. În zilele noastre se prezintă ca mare "analist în probleme militare şi de siguranţă". Ca un făcut, pentru că înainte de a scrie această postare am vrut să văd cam pe unde se mai aciuase, a petrecut şi el tot prin aceeaşi "Şcoală Superioară de Jurnalism" pe unde îl găsim şi pe Turcescu. Într-un moment, era propus ca şef al Colegiului Naţional de Apărare (pentru ce merite?); mai nou, prin toamna acestui an i s-a propus- dar el a refuzat vehement, nu-i aşa? - şefia SIE! Şi tipul tot combate, şi tot se bate în piept cu lupta pe care o duce cu fiorosul regim securistic băsist (el, securistul!) dar, ce nimereală!, exact în perioada în care românilor le mergea extrem de prost - adică în 2010, el, "specialistul", o ducea foarte bine (într-o presă care trăgea obloanele de la o zi la alta), cu câte 6000 de euro pe lună. C-aşa spunea declaraţia de avere a soţiei sale, şi dânsa tot într-o funcţie mai "specială", de vreme ce lucrează în Ministerul de Externe. Da, în acel minister pe care, de ochii lumii, îl tot înjura. Sau mai bine zis, înjura titularii portofoliilor.

Celui de-al doilea personaj îi uitasem numele. Mă tot chinuiam să mi-l reamintesc până când mi-a revenit brusc în minte cam cu vreo săptămână în urmă. Duduia respectivă. O femeie fatală a presei româneşti care, dacă îi urmăreşti parcursul profesional, te întrebi ce proptele a avut? De la o fiţuică de provincie (la 18 ani), reporter la ditamai publicaţia FE-SE-NIS-TĂ (la 19 ani). De aici, ţup!, ca o găinuşă ce era, ajunge la Radio Contact (la 20 de ani), iarăşi un ţup şi, la 23 de ani, cariera în TVR! Apoi, la 25 de ani, prezentatoare la Jurnalul TVR, după care moderatoare de "Ediţii speciale", pentru ca, în 1999 - an de mari frământări şi în care trebuia să se cenzureze  cât mai vârtos la respectiva TVR - ajunge să aibe o emisiune ("Ştirea zilei") ce o va propulsa peste numai un an direct pe scaunul de purtătoare de cuvânt (o sintagmă ce cosmetizează mai româneştile cuvinte: propagandist, lingău, răspândac) al premierului "ţărănist" (curu', pardon de expresie) Mugur Isărescu. Cu rang de Secretar de Stat, că doamna se respectă! Başca una bucată "ofiţer al Ordinului Naţional Steaua României" (la 28 de ani - şi ne mai mirăm de lingăii lui Băsescu!) cu care s-a procopsit individa de la cel care se plângea mai apoi că "a fost învins de sistem" (Emil Constantinescu). Păi cum să nu fii învins, dom' preşedinte, dacă tot pe loaze de-astea te bazezi!? Şi ariviste, şi securiste, şi grabnic săritoare de la un pat la altul. Şi de la o televiziune (TVR) la o alta, mai "securistă" şi ea (Antena 1). Detalii despre carieră găsiţi aici sau aici. Mai nou, a ajuns şefă de campanie a unui prezidenţiabil, şi acesta cu talente de acoperit înăscut, după cum afirmă preşedintele Traian Băsescu (alt acoperit şi el), în care calitate s-a preocupat să unmple curtea rivalilor politici cu găini mai mult sau mai puţin moarte. Pesemne vreun complex lăsat de porecla cu care o apela isărescu: Găinuşa.

Pe scurt, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, două nume arhicunoscute, care poate vor avea şi bună-voinţa de a se demasca ele însele într-un sfârşit: RADU TUDOR şi GABRIELA VRÂNCEANU-FIREA-PANDELE

miercuri, 12 noiembrie 2014

Ponta a ajuns să mintă şi cu hârtiile lângă el!

Redau mai jos observaţiile făcute de Gândul.info şi Factual.ro în cadrul numit "barometrul adevărului", o sumarizare a cotei de veridicitate a afirmaţiilor din cadrul dezbaterii televizate dintre Ponta şi Iohannis de pe Realitatea TV. Cred că acum a putut vedea oricine cât de "pregătiţi" erau cei de la postul respectiv pentru o dezbatere (aşa după cum pompos îşi făceau reclamă). N-aveţi nici o grijă! Situaţia ar fi fost la fel/este la fel şi în cazul celorlalte trei porturi zise "de ştiri", în realitate cloace pline de acoperiţi şi de paraşute politice.