Gala UCIN 2016: Stere Gulea despre TVR şi starea cinemaului românesc

Interviu realizat cu preşedintele juriului premiilor UCIN, domnul Stere Gulea, prilejuit de desfăşurarea Galei UCIN 2016, ce a avut loc pe 16 mai 2016 la Cercul Militar din Bucureşti.

Gala UCIN 2016: Vartan Arachelian despre situaţia Televiziunii Române

Interviu realizat cu domnul Vartan Arachelian, prilejuit de desfăşurarea Galei UCIN 2016, ce a avut loc pe 16 mai 2016 la Cercul Militar din Bucureşti.

Gala UCIN 2016 - interviu în exclusivitate cu Laurenţiu Damian

Interviu în exclusivitate cu preşedintele Uniunii Cineaştilor (UCIN), Laurenţiu Damian, cu prilejul Galei UCIN 2016 , festivitate ce a recompensat realizările cinematografiei româneşti din anul precedent, 2015. Eveniment desfăşurat la Cercul Militar din Bucureşti pe data de 16 mai 2016.

Bookfest 2015: interviu în exclusivitate cu Iordan Gheorghe Bărbulescu

Realizat pe 24 mai 2015  cu ocazia Bookfest.
Cu întrebări legate de:
- pericolul transformării Uniunii Europene într-o UERSS
- inexistenţa "directivelor de la UE" obligatorii
- posibilitatea unei politici de apărare comune
. UE şi provocarea rusească.

Bookfest 2015: interviu în exclusivitate cu domnul Adrian Cioroianu

Realizat pe 23 Mai 2015, cu ocazia Bookfest 2015.
Domnul Adrian Cioroianu atinge teme legate de misiunea sa la UNESCO ("să ne stabilizăm reformele în învăţământ şi să nu tot reinventăm apa caldă"), lipsa dezbaterilor pe tematici externe din media românească ("consumăm multă energie în polemici interne în timp ce ceea ce se petrece la Bruxelles devine politică internă"), frica de război şi factorii de decizie ("cea mai bună armă împotriva panicii rămâne tot informarea... făcută de factorii de decizie, adică fiecare din noi"), derapajele populiste şi autoritariste.
Calitatea imaginiii ştiu că lasă de dorit dar asta aveam (o săpunieră) şi cu asta defilăm!

Interviu cu generalul Aurel Rogojan: există tendinţe care ameninţă România

Interviu realizat cu domnul general Aurel Rogojan pe data de 20 noiembrie 2014 cu ocazia "Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură - 2014".

Două întrebări cu Mircea Druc

Despre Transnistria şi unirea pe cale economică a Basarabiei cu României.
31 Mai 2014, la Bookfest.

Interviu în exclusivitate cu Emil Hurezeanu

Prilejuit de prezenţa domnului Emil Hurezeanu la Salonul internaţional de carte "Bookfest 2014".
La finalul interviului veţi afla şi răspunsul la o întrebare surpriză, de o stringentă actualitate!

Filmat pe data de 31 Mai 2014.

Interviu în exclusivitate cu Călin Popescu-Tăriceanu

Fostul premier şi actualul preşedinte al Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, despre calitatea foarte slabă a clasei politice româneşti, despre criza ruso-ucrainiană şi perceperea imaginii lui Putin în Occident.
Realizat pe 31 Mai la "Bookfest 2014".

Cercetător de la Institutul Geologic: "Ce se întâmplă la Galaţi este o mare incertitudine. Dacă instituţiile nu ar fi subfinanţate, am avea mai multe date"

Vineri la amiază un domn cercetător de la Institutul Geologic al României a avut amabilitatea de a-mi răspunde la nişte întrebări legate de evenimentele stranii care se petrec la Galaţi. Din motive lesne de înţeles îi voi păstra numele sub pecetea anonimatului.

Reporter:  Ce se întâmplă cu adevărat la Galaţi? Sau vă interzic mai-marii?

Cercetător Institutul Geologic: Nu e vorba de interdictie. E o mare incertitudine. E un sistem de falii crustale, asta se stie, dar din cate se stia pana acum erau inactive de aproape un milion de ani. Deocamdata nu exista certitudini. Adica sunt niste fracturi in crusta terestra produse in timpul tectogenezelor care au dus la formarea Carpatilor si a Subcarpatilor. Pana acum a fost considerat ca sistem de falii ramas inactiv in perioada istorica.

R: Şi deodată a intrat în priză doar în zona aia şi la adâncimea aia?

CIG: Asa se pare, dar in mod normal asa ceva s-ar intampla in conexiune cu un cutremur mare produs in vecinatate.

R: Ceea ce nu există.

CIG: Exact, iar problema cu relatia cu exploatarea petrolului nu tine. Efecte asemanatoare au unele procedee utilizate pentru extragerea gazelor de sist dar din cate stiu la noi nu s-a inceput asa ceva. E doar in discutie si in stadiu de explorare.

R: Dar voi, cercetătorii, nu aveţi acces, poate, la acţiuni care, iarăşi poate, sunt ţinute la "secret"? Sau altfel spus, dacă se începe o acţiune "la secret", acceptul Institutelor din domeniu este sau nu obligatoriu?

CIG: Nu este obligatoriu dar pana acum de obicei s-a cerut macar un aviz consultativ mai ales ca in mod obisnuit au nevoie de materiale de la noi intrucat avem in custodie litoteca nationala.

R: A!  Dar pot şi fără aviz consultativ?

CIG: Da, dar nu cred ca asta se intampla acum desi fenomenele sunt foarte ciudate.

R: Deci să înţeleg că din primele date, înainte de a avea şi cele oferite de aparatură, par a fi cele petrecute la Galaţi cauzate de acţiunea omului, decât din cauze naturale?  Dar la cutremurele de suprafaţă există anumite indicii premergătoare că acestea se vor petrece? Sau fenomene care însoţesc în paralel cutremurele de pământ, ca regulă?

CIG: Cauzele naturale ar putea exista dar acele cauze intr-o zona actualmente inactiva din punct de vedere tectonic sunt greu de explicat.

R: Adică imposibil de explicat astfel? Prin cauze naturale. Am înţeles, dintr-o prezentare anterioară, ca un ageamiu ce sunt, că la cutremure se emit anumite unde, au loc nişte reacţii. La cele din Vrancea. Dar la cele de mică adâncime se întâlnesc fenomene asemănătoare?

CIG: Asa este. La astfel de adancimi ar putea fi identificate tendinte dinamice prin monitorizare gps. dar la seismele superficiale sunt alti indicatori care sunt reprezentati de mici miscari la suprafata pamantului care se determina cu gps-uri de mare precizie.

R: La Galaţi au avut loc asemenea "tovărăşii" sau zguduirile au survenit brusc?

CIG: Nu se stie,  in zona nu este nici un astfel de punct de monitorizare.

R: Nu exista iniţial aparatura.

CIG: Abia acum au adus cei de la Magurele aparatura.

R: Abia acum a fost instalată şi e de înţeles. Şi ce se aşteaptă să se vadă din măsurători? Adică se pot stabili dacă evenimentele seismice ŞI POLUANTE au cauze naturale sau cauze antropice?

CIG: Am inteles ca in ce priveste poluarea este vorba doar de temeri acolo si nu de poluare efectiva.
Deocamdata nu s-a stabilit clar.

R: Anunţul oficial este că apa nu mai este potabilă, deşi insclusiv după inundaţii era potabilă. Cine stabileşte cauzele care au dus la afectarea calităţii apei din fântâni?

CIG: Ai auzit despre asta, ce au gasit in apa din fantani?

R: Anunţul sec: NU ESTE POTABILĂ ! Cred că ceva urme chimice, dar nu vreau să aberez. Cred că sunt materiale pe Mediafax.

CIG: Ceea ce am vazut eu era ca se tem localnicii sa o bea.

R: Turbiditate şi amoniu: http://www.mediafax.ro/social/galati-apa-din-fantanile-din-zona-izvoarele-unde-au-fost-mai-multe-cutremure-nu-este-potabila-11440755 Iar de la directorul de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului, că s-ar putea să fie gaze: http://www.mediafax.ro/social/directorul-institutului-national-pentru-fizica-pamantului-cutremurele-de-la-galati-pot-cauza-patrunderea-gazului-in-apa-dar-nu-e-periculos-11447832 N-ar trebui să existe o celulă de criză care să reunească oameni din mai multe specializări? Şi de la mai multe instituţii?

CIG: Asa ar trebui. Si daca institutiile nu ar fi subfinantate ar putea avea si mai multe date. Iar chestia cu gazele [din linkul anterior] e pescuita din vant de Ionescu. Omul asta e electronist de meserie.

R: Dacă ar avea mai multe date nu s-ar mai putea face atâtea mişculaţii babane.

CIG: Si asta e adevarat.

R: Şi cum a ajuns [Ionescu] acolo?

CIG: Pile. A fost seful comandamentului de achizitie de acolo, lucru pentru care era bun.

R: Mersi de răspunsuri.

CIG: Cu placere.

Toate drepturile rezervate!

Pragmatismul unui iubitor de artă

 
Bucureşti, vara lui 2011, caniculă, praf. Palatul Parlamentului, sala Constantin Brâncuşi. Treizeci de artişti adunaţi la un loc, peste 500 de tablouri expuse. Vizitatori…. vizitatori de toate vârstele, din stări sociale diverse. O expoziţie. De tablouri! “Tablouri de vis” se intitulează. Inima ei este Mihai Ionescu, un patron în floarea vârstei. Domeniul său de activitate este publicitatea. Dar în timpul liber pictează. Iar de aici saltul spre înfiinţarea unui site dedicat. Iar de aici expoziţia.

Reporter: Domnule Mihai Ionescu,  cunosc interesul dumneavoastră pentru frumos, dar de unde acest curaj de a crea un portal închinat picturii şi, mai mult, de a organiza o manifestare atât de amplă?

Mihai Ionescu: Am dorit sa oferim publicului larg posibilitatea de a vedea cât mai multe tablouri la un loc, iar artistilor pe aceea de a expune beneficiind de maximum de vizitatori pe acest segment. Portalul in cauză, www.tablouri-de-vis.ro, oferă acest lucru în acest moment, situându-se pe prima poziţie în motorul de căutare Google pentru aproape orice căutare importantă ce conţine cuvântul cheie „tablouri” (tablouri, tablouri de vânzare, tablouri în ulei, tablouri celebre, tablouri cu flori, tablouri cu peisaje, tablouri de iarnă, vară, toamnă, primavară si sute de alte expresii de genul acesta). Legat de portal, această primă expoziţie a dorit să deschidă un şir de manifestări anuale de mare anvergură, care să marcheze clar poziţia fenomenului „tablouri de vis” în contextul cultural actual, ca mijloc puternic de mediatizare a artiştilor români contemporani.

R: Am observat prezenţa unor valori inegale artistic cât şi de notorietate. Cum aţi reuşit împiedicarea manifestării unor posibile orgolii?

           

MI: Atât pe site, cât şi la expoziţie, am dat şansa expunerii atât profesioniştilor, cât şi amatorilor. Nu înseamnă neapărat că dacă nu ai studii de specialitate nu poţi crea ceva de valoare. Orgoliile poate au fost, dar nu s-au făcut simţite. Toată lumea a fost şi este politicoasă atât în activitatea de pe site, cât şi în manifestăriile organizate live.

R: V-am luat cam abrupt şi v-am chestionat referitor la cea mai grea problemă, dar de fapt care au fost greutăţile de care v-aţi lovit în organizarea expozitiei?

MI: În afară de problemele efective de logistică şi amenajare, nu aş putea spune că au fost greutaţi efective în organizarea expoziţiei. Chiar am avut noroc. Mediatizarea s-a făcut destul de bine, aş putea spune, datorită traficului de pe site şi partenerilor media care ne-au ajutat. Ca locaţie, Palatul Parlamentului a fost ceva deosebit ce a conferit un plus evenimentului catalogat ca fiind cea mai mare expoziţie de tablouri a anului 2011 (zeci de artişti, sute de tablouri, peste 5000 de vizitatori).

R: Şi, cu toate acestea, am văzut – din cuvântul dumneavoastră de deschidere de la vernisajul din 12 iulie – că vă încumetaţi să daţi piept cu dificultăţile unei alte expoziţii, încă şi mai mari. Adevărat?

MI: Într-adevăr, avem în plan organizarea câtorva evenimente unice ca format, şi anume „Tablouri de vis, nopti de vis”. Vom proiecta în Piaţa Unirii câteva mii de tablouri aparţinând câtorva sute de artişti. Vom încerca să îmbinăm acest eveniment poate şi cu un spectacol pentru a fi mai atractiv. Deasemenea, dorim să organizăm “Premiile Tablouri de Vis” – un fel de Oscar al pictorilor. Discuţiile sunt încă în derulare cu sponsorii, atât pentru primul, cât şi pentru al doilea, dar sperăm ca în 2012 să se materializeze.

R: Trăim într-o lume pragmatică. Vă pot întreba şi cu privire la succesul financiar, la vânzările ce au avut loc?

MI: Au fost şi vânzări în cadrul expoziţiei, dar volumul de vânzări este clar mult mai mare pe site, internetul fiind la ora actuală cel mai bun şi mai facil canal de tranzacţionare a picturilor. Numai publicul poate fixa cota unui artist, iar cine vinde înseamnă că a captivat interesul clientului.

R: De unde credeţi că vine această nevoie de culoare, de estetic într-o perioadă atât de dificilă pentru fiecare dintre noi?

MI: Trecem printr-o perioadă grea, într-adevăr. Condiţiile socio-economice nu sunt tocmai favorabile, iar românul, omul în general, încearcă totuşi să găsească timp şi putere şi pentru a realiza sau a admira ceva frumos.

R: Dostoievski spunea: “Frumuseţea va mântui lumea”. Am văzut o insulă a frumosului în inima Bucureştilor. Credeţi că vom reuşi să constituim în viitor măcar un arhipegal?

MI: Cu siguranţă am reuşi dacă atât autorităţile cât şi media s-ar implica în mai mare măsură şi cu mai multă responsabilitate în artă. Publicul trebuie educat! Este păcat să nu valorificăm talentele şi valorile pe care le avem, pentru că, la urma urmei, cultura este moneda de schimb cea mai importantă a unei civilizaţii!

R: Vă mulţumesc pentru amabilitate, domnule Mihai Ionescu.

MI: Vă mulţumesc şi eu şi sper să ne revedem şi la următoarele evenimente.