Citesc, plăcut emoţionat, ştirea colegei mele Roxana Dobre că azi
noapte, la doi paşi de Sângeru, la un lat de palmă de satul meu, s-a
produs un cutremur. Nu mă ştiam zonă seismică şi nici nu‑mi bănuiam
bătătura capabilă să devină epicentru de zgâlţâit pământul. Gata, am
intrat în rândul lumii, niţică Japonie, un pic de Vrance şi pe mejdinele
satului meu. Hai, hai, nu te da mare, zice un cârcotaş, că miezul
scuturării de 3,2 grade Richter e mai aproape de Ploieşti decât de
Sângeru tău! Lăsaţi-mi bucuria întreagă! Ca într-un roman al lui Zaharia
Stancu în care tot mureau copii de tuberculoză şi, în sărăcia şi
foametea de atunci, ăilalţi ţânci pândeau fericitul moment în care se
făcea pomană. Darie, cred, nu e chemat la pomană de vecinul lui căruia
îi murise fratele. Lasă, zice el, cu lacrimi în ochi, ăsta mic gălbejit,
frate-meu, n-o mai duce mult, la primăvară moare şi nu te chem nici eu.
Ce-mi veni cu evocarea asta? Uite aşa, ca-n legăturile indirecte ale
dialecticii lui Hegel.
S-a cutremurat, deci, şi în Prahova. Până acum importam cutremure din
Vrancea. Dacă nu te sculai noaptea cu cutremurul în cap, te trezeai
dimineaţa cu el la radioul din perete, trâmbiţat cu repetiţie. În
copilăria mea nu se inventase televizorul. Cel puţin în satul meu, unde
citeam la lampa cu gaz, iar ştirile veneau din radioul cu galene şi cu
baterii înfipte în burta unei cutii de lemn. Uite, au trecut deceniile,
iar eu rămâneam (rămâneam e un fel de a zice!) fără un cutremur pornit
din subsolul meu. Şi ce subsol are Prahova! Au cotrobăit prin el nemţii,
apoi ruşii, juma de război s-a făcut cu petrol de aici, iar înainte de
război era şi o rafinărie Româno-Americană. Toţi au umblat, cu şi fără
mănuşi, făcând o ginecologie curioasă prin dedesubturile Prahovei până
au stricat-o şi au găurit-o de tot. Acum sug de dedesubt austriecii de
la OMV ce-a mai rămas. Am şi eu două sonde pe terenul meu, adică au ei,
care încă mai suflă gaze din subsol. Să fi plecat cutremurul de la
sondele lor care ar fi trebuit să fie ale mele? Nu. Exclus. Specialiştii
lui Ponta au spus clar că la Galaţi cutremurele alea multe şi dese sunt
de la natură şi nu de la om. Unul singur a spus altfel, că nu-i exclus
să fie o legătură între umblatul omului pe sub pământ, cu sapa de foraj
şi injecţia de lichide chimice, şi cutremure, mai ales că mişcările
tectonice pleacă fix de pe la acea adâncime. Nefericită declaraţie, pe
fondul implementării progresului în România prin cianurile de la Roşia
Montana şi fracturarea hidraulică pentru gazele de şist. Specialistul a
fost dat afară ca duşman al poporului! Sper să-i închidă în curând, ca
spioni şi duşmani ai naţiei şi pe cei din Piaţa Universităţii. Dimpreună
cu ei, fireşte, şi pe mine, ca simpatizant al lor şi pe ăilalţi,
milioane, care, în prostia lor primitivă cred că e mai important să ai
apă limpede în fântână şi aur în munţi decât lacuri cu peşti adaptaţi la
cianuri şi praful de pe tobă în vistierie.
Ura, după decenii de aşteptare, Prahova mea a produs un cutremur. Să fie primit!
Lucian AVRAMESCU
Sursa: Ziarul de Prahova
Nota lui Donkeypapuas: sublinierea îmi aparţine.
Se afișează postările cu eticheta geologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta geologie. Afișați toate postările
vineri, 1 noiembrie 2013
sâmbătă, 5 octombrie 2013
Cercetător de la Institutul Geologic: "Ce se întâmplă la Galaţi este o mare incertitudine. Dacă instituţiile nu ar fi subfinanţate, am avea mai multe date"
Vineri la amiază un domn cercetător de la Institutul Geologic al României a avut amabilitatea de a-mi răspunde la nişte întrebări legate de evenimentele stranii care se petrec la Galaţi. Din motive lesne de înţeles îi voi păstra numele sub pecetea anonimatului.
Reporter: Ce se întâmplă cu adevărat la Galaţi? Sau vă
interzic mai-marii?
Cercetător
Institutul Geologic: Nu e vorba de interdictie. E o mare incertitudine. E un
sistem de falii crustale, asta se stie, dar din cate se stia pana acum erau
inactive de aproape un milion de ani. Deocamdata nu exista certitudini. Adica
sunt niste fracturi in crusta terestra produse in timpul tectogenezelor care au
dus la formarea Carpatilor si a Subcarpatilor. Pana acum a fost
considerat ca sistem de falii ramas inactiv in perioada istorica.
R: Şi deodată a intrat în priză doar în zona aia şi
la adâncimea aia?
CIG: Asa se pare,
dar in mod normal asa ceva s-ar intampla in conexiune cu un cutremur mare
produs in vecinatate.
R: Ceea ce nu
există.
CIG: Exact, iar
problema cu relatia cu exploatarea petrolului nu tine. Efecte asemanatoare au
unele procedee utilizate pentru extragerea gazelor de sist dar din cate stiu la
noi nu s-a inceput asa ceva. E doar in discutie si in stadiu de explorare.
R: Dar voi,
cercetătorii, nu aveţi acces, poate, la acţiuni care, iarăşi poate, sunt ţinute
la "secret"? Sau altfel spus, dacă se începe o acţiune "la
secret", acceptul Institutelor din domeniu este sau nu obligatoriu?
CIG: Nu este
obligatoriu dar pana acum de obicei s-a cerut macar un aviz consultativ mai
ales ca in mod obisnuit au nevoie de materiale de la noi intrucat avem in
custodie litoteca nationala.
R: A! Dar pot şi fără aviz consultativ?
CIG: Da, dar
nu cred ca asta se intampla acum desi fenomenele sunt foarte ciudate.
R: Deci să înţeleg
că din primele date, înainte de a avea şi cele oferite de aparatură, par a fi
cele petrecute la Galaţi cauzate de acţiunea omului, decât din cauze naturale? Dar la cutremurele de suprafaţă există anumite
indicii premergătoare că acestea se vor petrece? Sau fenomene care însoţesc în
paralel cutremurele de pământ, ca regulă?
CIG: Cauzele
naturale ar putea exista dar acele cauze intr-o zona actualmente inactiva din
punct de vedere tectonic sunt greu de explicat.
R: Adică
imposibil de explicat astfel? Prin cauze naturale. Am înţeles, dintr-o
prezentare anterioară, ca un ageamiu ce sunt, că la cutremure se emit anumite
unde, au loc nişte reacţii. La cele din Vrancea. Dar la cele de mică adâncime
se întâlnesc fenomene asemănătoare?
CIG: Asa este. La
astfel de adancimi ar putea fi identificate tendinte dinamice prin monitorizare
gps. dar la seismele superficiale sunt alti indicatori care sunt reprezentati
de mici miscari la suprafata pamantului care se determina cu gps-uri de mare
precizie.
R: La Galaţi au
avut loc asemenea "tovărăşii" sau zguduirile au survenit brusc?
CIG: Nu se stie, in zona nu este nici un astfel de punct de
monitorizare.
R: Nu exista
iniţial aparatura.
CIG: Abia acum au
adus cei de la Magurele aparatura.
R: Abia acum a fost
instalată şi e de înţeles. Şi ce se aşteaptă să se vadă din măsurători? Adică
se pot stabili dacă evenimentele seismice ŞI POLUANTE au cauze naturale sau
cauze antropice?
CIG: Am inteles ca
in ce priveste poluarea este vorba doar de temeri acolo si nu de poluare efectiva.
Deocamdata nu s-a stabilit clar.
Deocamdata nu s-a stabilit clar.
R: Anunţul oficial
este că apa nu mai este potabilă, deşi insclusiv după inundaţii era potabilă. Cine stabileşte cauzele care au dus la afectarea
calităţii apei din fântâni?
CIG: Ai auzit
despre asta, ce au gasit in apa din fantani?
R: Anunţul sec: NU
ESTE POTABILĂ ! Cred că ceva urme chimice, dar nu vreau să aberez. Cred că
sunt materiale pe Mediafax.
CIG: Ceea ce am
vazut eu era ca se tem localnicii sa o bea.
R: Turbiditate şi
amoniu: http://www.mediafax.ro/social/galati-apa-din-fantanile-din-zona-izvoarele-unde-au-fost-mai-multe-cutremure-nu-este-potabila-11440755 Iar de la directorul de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului, că s-ar putea să
fie gaze: http://www.mediafax.ro/social/directorul-institutului-national-pentru-fizica-pamantului-cutremurele-de-la-galati-pot-cauza-patrunderea-gazului-in-apa-dar-nu-e-periculos-11447832
N-ar trebui să existe o celulă de criză care să reunească oameni din mai multe
specializări? Şi de la mai multe instituţii?
CIG: Asa ar trebui.
Si daca institutiile nu ar fi subfinantate ar putea avea si mai multe date. Iar
chestia cu gazele [din linkul anterior] e pescuita din vant de Ionescu. Omul
asta e electronist de meserie.
R: Dacă ar avea mai
multe date nu s-ar mai putea face atâtea mişculaţii babane.
CIG: Si asta e
adevarat.
R: Şi cum a ajuns [Ionescu] acolo?
CIG: Pile. A fost
seful comandamentului de achizitie de acolo, lucru pentru care era bun.
R: Mersi de
răspunsuri.
CIG: Cu placere.
Toate drepturile rezervate!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)