Peste mai puţin de două zile vom afla ce au decis românii, ce partide socotesc ei că-i reprezintă cel mai bine. Ceea ce nu înseamnă că vor şti şi cine îi va guverna sau în ce direcţie va merge ţara şi dacă acea direcţie e în concordanţă cu votul acordat. Nici vorbă. Şi asta pentru că DE CEL PUŢIN 8 ANI politicienii marilor partide sunt obişnuiţi să dea ţepe la greu electoratului care i-a adus în parlament.
Să aruncăm o privire în urmă, pentru că ar fi trebuit ca în aceste zile să se fi făcut şi BILANŢUL activităţii parlamentarilor aleşi şi a guvernelor rezultate. Tembeliziunile nu s-au ocupat cu aşa ceva. Nici nu-i de mirare pentru că o simplă încercare de bilanţ ar pune în mare dificultate preşedinţii marilor partide.
Ia să vedem, ce formaţiune politică a câştigat detaşat alegerile în urmă cu 4 ani? USL! De ce? Pentru că i-a adus la cârmă un uriaş val de revoltă faţă de sistemul cu adevărat ticăşoşit reprezentat de Băsescu şi camarila lui. Ar fi trebuit să vedem, prin urmare, o activitate pusă în slujba intereselor naţionale, aşa după cum a dorit electoratul. Dar, NU!
În loc de acestea am avut, ca prime măsuri, tot felul de acte absolut ciudate din viziunea noastră. Dar numai a noastră pentru că din punctul LOR de vedere era cât se poate de nimerit atitudinii şmechereşti pe care au promovat-o în continuarea celei băsiste. Ce s-a grăbit să facă domnul Ponta în primul rând? SĂ SEMNEZE UN PACT DE COABITARE! De coabitare cu Băsescu, un lucru de care nu s-a mai auzit nici unde în lume, în nici o ţară civilizată în care instituţiile sunt guvernate pe baze constituşionale, nu în urma unei înţelegeri gangstereşti înscrise pe un petic de hârtie. Îţi mai amintesc martorii lui Ponta de acest lucru? Evident că nu, pentru că memoria e scurtă şi în dependenţă directă de pensiile primite.
Şi ce a mai făcut Ponta? S-a pus sluj în faţa FMI! Iar nnu aminteşte nimeni de acest lucru. Iar din aceste acorduri cu FMI a rezultat nenorocitul de Cod Fiscal din 2015, cu prevederi care de care mai aberante şi de distructive pentru iniţiativa privată autohtonă. Evident că martorii lui ponta nu-şi amintesc de acest lucru. După cum nici STOPAREA TOTALĂ A INVESTIŢIILOR nu le spune nimic. Lucrările la Metrou au încetat, lucrările la infrastructura rutieră au încetat.
În schim a avut timp domnul Ponta - ŞI COALIŢIA DIN CARE FĂCEA PARTE - de megagheşeftul Roşia Montana (stopat prin protestele masive ale patrioţilor). A a vut grijă de adoptarea unor legi aberante dar atât de pe placul birocraturii de la Bruxelles şi neokominterniştilor stipendiaţi de Soros. Câteva din acestea: aşa-zisa "lege anti-legionară" prin care se încalcă dreptul constituţional la liberă exprimare; "legea anti-fumat" cu prevederi care de care mai aberante. Şi cred că mai sunt dar nu mă mai ţine nici pe mine "hardul".
Şi ce a mai făcut Ponta iar "martorii" săi uită să menţioneze? A READUS UDMR-ul la putere!
La cine fac referire când spun "martorii lui Ponta"? La acea formaţiune politică scornită de un domn Diaconu şi pentru care face propagandă un mafiot numit dom' Sebastian Ghiţă. La Partidul România Unită, formaţiune politică construită LA ORDINUL MOSCOVEI. Rusia încearcă să creeeze o constelaţie de mişcări politice în lume recognoscibile prin titulatura ciudat de apropiată. Există chiar şi un partid "America Unită"! Oare de ce Ponta nu se dezice pre tare de PRU? Cumva pentru că s-a decis să facă jocurile Moscovei. Mai ales de când are şi rol de consilier al lui Erdogan? Dar cum se pupă acest lucru (consilierea unui şef de ţară străin) cu jurământul depus faţă de patrie? Nu ştim. Poate ne explică "martorii lui Ponta".
Ciudat lucru dar Partidul Social Democrat, deşi îl are între candidaţi pe Ponta, acesta pare a fi mai degrabă un element străin formaţiunii conduse de Liviu Dragnea. Cu atât mai mult cu cât guvernul Cioloş a fost creat CU VOIA PSD. reamintesc ce scriam în urmă cu un an: procentual, Cioloş a fost peste Ponta cu 0.1% din susţinerea parlamentară. În spatele lui Cioloş a sta permanent "sa eminence gris" vasile Dâncu. Merg mai departe şi spun că foarte probabil va exista şi după 11 decembrie încă un guvern de coaliţie, poate nu la fel de tehnocrat, dar comportând aceleaşi caracteristici ca ale guvernului Cioloş. Adică incompetenţă şi sluj faţă de înalta poartă bruxeleză a corectitudinii politice. Iar PSD (sau PNL?) va mima în ăst timp "opoziţia".
Partidul Naţional Liberal - sub conducerea glorioasă a Gorghiţei - va reuşi performanţa istorică de a-şi trage cu extremul-stâng în dreptul şi, de la înălţimea celor 30%, să ajungă undeva la 23-24%. Când vorbim de "estremul-stâng", îşi dă seama oricne că facem trimitere la USR-ul lui Nicuşor dan şi George Soros. Gorghiţa, în vânătoarea ei de cai politici morţi, a crezut în fantasma unei guvernări viitoare "progresisto-liberale" şi prin urmare s-a predat cu arme şi bagaje în mâna extremei stângi neokominterniste. Performanţa credem că-şi are egal doar în aceea a lui Băsescu, socialistul care a trecut peste noapte la populari. Vă pot spune aici şi care a fost condiţia preliminară absolută impusă de cei de la USR: excluderea pomenirii numelui lui Soros în discuţiile publice şi provocarea unei campanii mediatice de discreditare a celor ce aduc în atenţie numele miliardarului neobolşevic. Uite că nu a ţinut iar liberalii au reuşit să se umple de "respect".
Tabloul "liberal" explică şi de ce formaţiunea lui Tăriceanu - ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din România) - reuşeşte să rămână stabilă, cu şanse foarte mari de a intra în Parlament. Şi cam atât.
Nu putem încheia tabloul fără câteva cuvinte referitoare la iepurele electoral scos din jobenul lui George Soros. Uniunea Salvaţi România ocupă, ideologic, exact locul pe care, în alte ţări am afla formaţiuni politicie de extremă stânga. Arsenalul de idei e îmbrăţişat acolo, în vest, de ecologişti, troţkişti, maoişti, marxistoizi de diverse nuanţe - specimene care erau botezate "progresiste", în alte vremuri, dar de presa comunistă. Astăzi, specimene jurnalistice precum cele de la Digi24 (şi din subordinea marelui cacanalist CTP) îi consideră drept... dreptaci! Aşa cum îi vede, se pare, şi Gorghiţa amintită ceva mai înainte. Din toate declaraţiile, din toate măsurile politice luate până acum, din toate delimitările şi apropierile, din toate specimenele pe care această formaţiune le aduce în faţă şi le pune pe liste rezultă, în câteva cuvinte, doar atât: marele duşman al acestora este Ortodoxia şi creştinismul în general; familia tradiţională (creştin) trebuie distrusă şi înlocuită cu fabulaţii ideologice; elementele de coeziune naţional-sociale (şcoala, sistemul sanitar - pentru început) trebuiesc paralizate. Dar cui slujesc aceste idei. de fapt, în sujba cui se află însuşi Soros? Părerea mea - Moscovei! Asemenea PRU, pentru că rusnacii au talentul de a lucra la mai multe capete. Deci, atenţie, cei care ţipaţi "Rusia!" doar când vă referiţi doar la o parte a eşicherului politic.
Dar eu? Eu cu cine votez? Dacă iau în considerare că în Parlamentul European europarlamentarii români din majoritatea formaţiunilor politice s-au manifestat în dese rânduri ÎMPOTRIVA moralei tradiţionale, nu pot să dirijez votul meu decât spre ALIANŢA NOASTRĂ ROMÂNIA şi către Marian Munteanu. Măcar şi pentru faptul că duhorile stângiste (alea de la Digi24 în cap cu CTP) s-au aruncat asupra fostului lider al Pieţei Universităţii pentru că au intuit că în faţa unei formaţiuni autentic de dreapta, USR-ul lor drăgălaş va cădea în ridicol.
NOTA BENE: din ceea ce am scris mai sus să nu reiasă că în rândul celorlalte formaţiuni politice nu s-ar afla şi personalităţi de toată stima.
sâmbătă, 10 decembrie 2016
miercuri, 23 noiembrie 2016
Gaudeamus 2016 - Ramona Ursu şi volumul ei securistic
Ramona Ursu, "jurnalistă" la trustul Adevărul, a lansat, în prezenţa lui Stere Gulea şi Grigore Cartianu, volumul pe care îl voia bombă, "Dosarele Securitaţii. Marian Munteanu şi Miron Cozma vs Piaţa Universităţii". Oricât s-ar fi aşteptat directorul Editurii Integral, Costel Postolache, la un succes comercial, cartea cu pricina nu s-a constituit decât un fâs cu pretenţii.
Mai jos puteţi vedea INTEGRAL lansarea cu pricina, spre diferenţă de ceea ce găsiţi pe platforma publicaţiei "Adevărul", unde înregistrarea a fost serios amputată. Din motive de... Burci, aşa după cum veţi putea constata.
PS: despre talentele de "deontoloagă" ale Ramonei Ursu, vă reamintesc un scandal din 2011: http://www.ciutacu.ro/articol/pornopresa-petroliera-la-ora-adevarului/
PPS: poate preciza domnul Cartianu unde anume este prezentat public dosarul lui Marian Munteanu de către CNSAS?
PPPS: între timp am aflat cine e păpuşarul care o dijijează pe domnişoara Ramona. Germina Nagâţ, o politrucă la rândul ei dirijată de finanţările domnului Soros: http://www.curentul.info/dezvaluiri/16098-marian-munteanu-a-depus-plangere-penala-impotriva-germinei-nagat-si-actiune-civila-fata-de-monica-macovei
Mai jos puteţi vedea INTEGRAL lansarea cu pricina, spre diferenţă de ceea ce găsiţi pe platforma publicaţiei "Adevărul", unde înregistrarea a fost serios amputată. Din motive de... Burci, aşa după cum veţi putea constata.
PS: despre talentele de "deontoloagă" ale Ramonei Ursu, vă reamintesc un scandal din 2011: http://www.ciutacu.ro/articol/pornopresa-petroliera-la-ora-adevarului/
PPS: poate preciza domnul Cartianu unde anume este prezentat public dosarul lui Marian Munteanu de către CNSAS?
PPPS: între timp am aflat cine e păpuşarul care o dijijează pe domnişoara Ramona. Germina Nagâţ, o politrucă la rândul ei dirijată de finanţările domnului Soros: http://www.curentul.info/dezvaluiri/16098-marian-munteanu-a-depus-plangere-penala-impotriva-germinei-nagat-si-actiune-civila-fata-de-monica-macovei
Etichete:
Adevărul,
CNSAS,
comunism,
Costel Postolache,
Editura Integral,
FSB,
Gaudeamus 2016,
Germina Nagâţ,
Grigore Cartianu,
GRU,
KGB,
Marian Munteanu,
Miron Cozma,
Ramona Ursu,
securism,
Securitate,
SRI,
Stere Gulea
joi, 17 noiembrie 2016
Hârtia de turnesol a filorusismului
Rusnacii au o tactică perversă de a cuceri minţile şi de a-şi păstra influenţa. JOCUL LA DOUĂ (sau mai multe) capete. Ei crează mişcări radicale (anarhiste, bolşevice, seculariste, pe scurt "progresiste"). Nu ştiu cum se face dar, în cea mai mare parte - sau de la un anumit punct încolo - aceste mişcări se pun pe compătimit oropsita Rusie. Ba că e înconjurată de duşmani, ba că e supusă emargourilor, ba că nu-i tratată egal. Această mişcare eminanmente "de stânga" are drept obiectiv să sape la temeliile morale ale Vestului, adică ale societăţilor creştine. Şi cunoaşteţi dumneavoastră evantaiul de teze vehiculate de extrema stângă şi de tovarăşii de idei. Finanţarea - pentru că să nu uităm că există şi finaţare - e făcută prin părţi terţe, prin acei miliardari roşii care susţin cu elan "progresismul". Soros nu e nici primul şi nici ultimul de această teapă. De exemplu, Armand Hammer vă spune ceva?
În faţa acestui curent Rusia are grijă să construiască o contrapondere botezată fie "tradiţionalistă", fie "naţionalistă", "suveranistă". Dacă pui lupa pe aceste mişcări "de dreapta" se observă cum le lipsesc nişte elemente hotărâtoare spre a fi, de exemplu, în acord cu creştinismul, fie el şi eretic. Cât o fi de catolică să zicem formaţiunea politică a doamnei Le Pen? Păi nu prea este! Aceste formaţiuni servesc, la momentul potrivit, să sprijine politicile Moscovei.
Dar care e hârtia de turnesol prin care AMBELOR extreme le e divulgată obedienţa răsăriteană? Păi priviţi cum sar în sus atunci când se preconizează adoptarea unor măsuri minime de securitate naţională. Sar în sus! De exemplu, că România nu ar trebui să aloce 2% din PIB pentru apărare naţională. Ca un făcut, şi extrema stângă, şi aceşti "dreptaci" vopsiţi se vor apuca de plâns pe umărul "săracului popor supus la biruri".
În faţa acestui curent Rusia are grijă să construiască o contrapondere botezată fie "tradiţionalistă", fie "naţionalistă", "suveranistă". Dacă pui lupa pe aceste mişcări "de dreapta" se observă cum le lipsesc nişte elemente hotărâtoare spre a fi, de exemplu, în acord cu creştinismul, fie el şi eretic. Cât o fi de catolică să zicem formaţiunea politică a doamnei Le Pen? Păi nu prea este! Aceste formaţiuni servesc, la momentul potrivit, să sprijine politicile Moscovei.
Dar care e hârtia de turnesol prin care AMBELOR extreme le e divulgată obedienţa răsăriteană? Păi priviţi cum sar în sus atunci când se preconizează adoptarea unor măsuri minime de securitate naţională. Sar în sus! De exemplu, că România nu ar trebui să aloce 2% din PIB pentru apărare naţională. Ca un făcut, şi extrema stângă, şi aceşti "dreptaci" vopsiţi se vor apuca de plâns pe umărul "săracului popor supus la biruri".
luni, 14 noiembrie 2016
În Basarabia nu România şi-a luat-o peste bot, ci imbecilitatea UE-bruxelleză
Multă
multă mUE, tanti Merkel şi dragi tovarăşi ioropeni! Da, tuturor ăstora
care v-aţi repezit VOI să daţi indicaţţii pe la Chişinău eludând TOTAL
interesele României, ţara absolut legitimă în a se implica în
dezvoltarea unei provincii care îi aparţine. Aţi fost atât de tembeli în
viziunea dumneavoastră "glorioasă" încât la un moment dat i-aţi
însărcinat pe... unguri (sic!) să clădească viitorul ioropean al
Republicii Moldova. Şi l-au clădit aşa de bine că nu mai rămâne piatră
peste paitră La fel ca în Ucraina, altă victimă a imbecilismului ce
domneşte la Bruxelles. Şi nu mă refer la belgieni, ci la zdenţele fără
identitate care fac parte din birocratura supradimensionată a UE.
Imbecilismul
vostru a fost atât de mare încât aţi impus drept candidată "ioropeană" o
tovărăşică ţinută în lesa sosoşismului. O tovărăşică pe care
sprâncenaţii cu trese la Liubianka au mâncat-o cu fulgi cu tot.
Dar
nu-i nimic! Voi nu ştiţi dar pe cei care atentează la interesele
româneşti îi atinge un blestem. Uitaţi-vă la soarta lui Hitler,
Mussolini, chiar Stalin (ucis de tovarăşii lui). Vă garantez eu! Aţi
trezit nişte forţe pentru care vă veţi muşca pumni. Pentru că transced
omenescul
sâmbătă, 12 noiembrie 2016
CATEDRALA NEAMULUI... POLONEZ!
Hopa! Uite că în Varşovia se poate! CATEDRALA NEAMULUI... POLONEZ! Sări, Remus Cernea! Săriţi, voi orposiţi sorosişti ai vieţii! Polonezii au vrut catedrale, nu spitale! Ruşine să le fie!
"Lucrările, finanțate prin donații din partea a circa 100.000 de persoane — cu excepția Muzeului Ioan Paul al II-lea de la nivelul superior, subvenționat de stat — au început în 2003 și au costat până în prezent 50 de milioane de euro. Încă șapte milioane de euro vor fi necesare pentru a le finaliza, deoarece lipsesc elemente importante, precum picturile și vitraliile. "
Sursa: http://www.agerpres.ro/externe/2016/11/11/cea-mai-mare-biserica-din-varsovia-asteptata-de-doua-secole-a-fost-inaugurata-vineri-21-05-02
UPDATE: Uitaţi şi cât de "micuţă" este acea catedrală (Świątynia Opatrzności Bożej din Varşovia):
vineri, 11 noiembrie 2016
Clintonienii au furat cel puţin UN MILION DE VOTURI
Un comentariu foarte interesant găsit postat la un articol (interesant şi el) de pe Contributors îmi confirmă bănuiala că Hilara A FURAT cel puţin un milion de voturi. Observasem şi eu că, de unde în dimneaţa de 9 noiembrie (ora noastră), Trump conducea în votul popular cu un milion de voturi, seara tembeliziunile vehiculau un avans de circa 150.000 pentru madame Clinton. Fără nici o explicaţie! Şi o remarcă a mea; dar cu toate acestea Hillary a pierdut pentru că a uitat să fure exact în statele pe care le considera "sigure" - acelea aduse la falimnet prin distrugerea industriei automobilelor:
"Și acum ca să revenim la votul popular judecători din ăștia de veresie numiți recent de Obama au respins legislația propusă în unele state din sud ca alegătorii să fie obigați să se legitimeze cu un act de identitate, pe motiv că negrii și mexicanii sunt prea săraci ca să plătească $10-$20 pe un permis de conducere și l-i s-ar restrânge astfel dreptul la vot. Adică acolo s-a furat ca-n Teleorman: Voturi multiple, „alegători” fără drept de vot care au votat, pentru câte $20/vot etc. Se estmează până la un milion de voturi din astea mânărite pe baza creșterii prezenșei la vot față de cele îregistrate la precedentele alegeri. Au fost ghetto-uri cu peste 120% participare la vot. Iar evident că printr-o coincidență stranie toți lumpenii votează Hillary…"
marți, 8 noiembrie 2016
Obama a făcut Rusia să renască; Hillary o va face măreaţă din nou!
Doar câteva ore ne despart de alegerea succesorului lui Obama la
preşedinţia Statelor Unite ale Americii. Greu de crezut dar acest Obama,
prin politica sa externă dezastruoasă, a reuşit să aducă SUA la
statutul unei puteri de rangul 2. În faţa lui Obama, până şi Bush kunior
capătă trăsături de genialitate. În fnd, trupele SUA au reuşit în
timpul lui Bush să ocupe Afganistanul şi Irakul; Alianţa Nord-Atlantică
s-a extins (spre norocul nostru) până la Gurile Dunării datorită
aceluiaş Bush junior.
Dar în timpul lui Obama? Să-mi spună şi mie cineva dacă a existat ţară care să fi urinat în capul americanilor dacă şi-au pus în cap să facă acest lucru. Nu vorbim doar de Rusia aici, Avem în vedere situaţia de pe tot mapamondul.
În America de Sud marxismul este la el acasă. Cazul cel mai flagrant: Venezuela, ţară care, deşi stă pe un munte de petrol, populaţia se află în pragul foametei. Evident că pe Obama ăl cam doare în cot. În fapt, cred că domnia sa chiar aplaudă regimul marxist de la Caracas. Doară a aplaudat şi acordul de pace din vecina Venezuelei, Columbia, cu insurgenţii FARC! Noroc de columbieni că s-au opus prin referendum acceptării în viaţa publică a terorismului marxist-leninist. Un regim pe care domnul Obama, în schimb, nu îl repudiază în nici un fel de vreme ce, printr-un "acord istoric", Statele Unite au recunoscut regimul comunist de la Havana. Un regim castrist în faţa căruia până şi Nicolae Ceauşescu se ţinea cu mâna la nas. Despre estul Americii de Sud ce să mai spunem? Doar atât: că, prin Brazilia, acest continent s-a predat cu arme şi bagaje regimului Putin, prin intermediul BRICS.
Ori, prin intermediul BRICS, influenţa Rusie cuprinde practic jumătate de glob, dacă nu mai mult. Africa e lăsată în mâna marxisto-putiniştilor graţie acestui BRICS, de vreme ce Africa de Sud - motorul economic african - e parte a acordului respectiv; India şi China impun practic jocul în Asia!
O Asia spre care Obama pretindea că-şi îndreaptă privire. Dar s-a preocupat de zonă cu o aşa luciditate şi cu atâta diplomaţie încât China face tot ceea ce-şi doreşte în Marea Chinei de Sud. Foarte recent, cu mai ăuţin de o lună în urmă, Filipinele (un stâlp al prezenţei americane în zona Asia Pacific) anunţa că e foarte probabil ca americanii să-şi cam facă bagajele din această ţară iar Filipine să o ia spre alte zări! Mai spre China. Dar bomboana pe coliva politicii americane din zonă o pune regimul nord-coreean cu testele sale nucleare şi balistice necontenite.
Orientul Mijlociu e tot ceea ce poate fi numit mai "varză". Un dezastru absolut la care a contribuit din plin şi secretara de stat din vremea "primăverii arabe", doamna Hillary Clinton. Exceptând Tunisia, toate celelalte ţări au riscat - şi riscă în continuare - să cadă în mâna islamiştilor fundamentalişti. Drep e că aici măgăreaţa nu pică în totalitate pe umerii americanilor. O contribuţie însemnată cade în sarcina clovnilor politici din Franţa şi Italia, care s-au grăbit să ocupe în zonă locul lăsat liber de SUA prin deciziile lui Barack HUSSEIN Obama de a nu se implica în zonă. Şi au rezolvat-o atât de măreţ încât tot la americani au fost nevoiţi să recurgă atât în dosarul libian, cât şi în acela sirian.
Numai că s-a ivit o problemă: Rusia a prins momentul spre a se afirma şi A TESTA putinţa SUA de a acţiona. Aşa încât în toamna lui 2013, când SUA erau gata să intervină pentru debarcarea lui Assad, Putin a recurs la şantajul nuclear. Iar Obama a cedat. FĂRĂ SĂ OBŢINĂ NICI UN AVANTAJ ÎN SCHIMBUL NON-INTERVENŢIEI! Nici măcar o măsură în contra-partidă! Măcar atât: că, în acest caz, nici ruşii nu au voie să intervină. NIMIC!
Şi tot în Orientul Mijlociu, Tratatul cu Iranul ar trebui trecut la capitolul "ruşini istorice". practic un duşman al SUA nu numai că i se îngăduie să-şi continue programul nuclear, dar SUA mai contribuie şi financiar la acesta! Şi să nu vă gândiţi că, poate-poate, astfel Iranul ar fi sub control. În situaţia actuală, Iranul a avut grijă să se pună bine cu Rusia. Care Rusie va acţiona, la o tentativă a SUA, asemeni ca în dosarul sirian.
Dar cel mai groaznic eşec al politicii externe americane sub Obama îl constituie, fără doar şi poate, criza ucrainiană. Nu mor eu de grija ucrainienilor dar geo-politic ne stă mai bine cu zona de protecţie ucrainiană între noi şi Rusia. Ori integritatea Ucrainei fusese GA-RAN-TA-TĂ în 1994 atât de către Rusia, cât şi de marea Britanie şi SUA - prin Memorandumul de la Budapesta. Ori, prin anexarea Crimeei şi prin lupetel din Donbas, Rusia nu a făcut altceva decât să micţioneze pe acel tratat. Care memorandu, apropo, fusese semnat în timpul altei administraţii democrate - al lui Bill Clinton. Deci nu numai că Rusia şi-a bătut joc de SUA. A avut grijă ca acest rapt teritorial să se petreacă tot în timpul unui preşedinte al Partidului Democrat.
Şi care o fi fost răspunsul Americii? Păi... Cam lipsă! Până şi pe plan diplomatic s-au repezit să se auto-propună conciliatori tot doi clovni europeni: tanti Merkel şi bufonul Hollande. Un fel de a spune că şi Europa a fost lăsată în sarcinja altora, asta legat şi de unii care nu vor cu nici un chip să realizeze IZOLAŢIONISMUL autentic în care a fost adusă America pe timpul lui Obama.
Cât despre România, să ne aducem aminte cum aceeaşi administraţie Obama a ţinut în braţe - prin intermediul unui arivist cinic numit Gittenstei - un regim corupt şi venal simbolizat de Băsescu. E o chestiune care nu prea e menţionată prin presă. Oare şi pentru faptul că mulţi prestatori de la trusturile de presă dâmboviţene "lingeau clanţa" amabasdei americane? Noi credem CĂ NU numai asta. Aceiaşi prestatori mai lingeau (şi ling în continuare) şi clanţa ONG-urilor domnului George Soros. De aceea o susţin atât de furibund pe doamna Clinton. Pentru ca SUA să fie aduse la dezastru spre gloria neokominternului şi a maicii Rusia căruia neokominternul îi slujeşte!
Dar în timpul lui Obama? Să-mi spună şi mie cineva dacă a existat ţară care să fi urinat în capul americanilor dacă şi-au pus în cap să facă acest lucru. Nu vorbim doar de Rusia aici, Avem în vedere situaţia de pe tot mapamondul.
În America de Sud marxismul este la el acasă. Cazul cel mai flagrant: Venezuela, ţară care, deşi stă pe un munte de petrol, populaţia se află în pragul foametei. Evident că pe Obama ăl cam doare în cot. În fapt, cred că domnia sa chiar aplaudă regimul marxist de la Caracas. Doară a aplaudat şi acordul de pace din vecina Venezuelei, Columbia, cu insurgenţii FARC! Noroc de columbieni că s-au opus prin referendum acceptării în viaţa publică a terorismului marxist-leninist. Un regim pe care domnul Obama, în schimb, nu îl repudiază în nici un fel de vreme ce, printr-un "acord istoric", Statele Unite au recunoscut regimul comunist de la Havana. Un regim castrist în faţa căruia până şi Nicolae Ceauşescu se ţinea cu mâna la nas. Despre estul Americii de Sud ce să mai spunem? Doar atât: că, prin Brazilia, acest continent s-a predat cu arme şi bagaje regimului Putin, prin intermediul BRICS.
Ori, prin intermediul BRICS, influenţa Rusie cuprinde practic jumătate de glob, dacă nu mai mult. Africa e lăsată în mâna marxisto-putiniştilor graţie acestui BRICS, de vreme ce Africa de Sud - motorul economic african - e parte a acordului respectiv; India şi China impun practic jocul în Asia!
O Asia spre care Obama pretindea că-şi îndreaptă privire. Dar s-a preocupat de zonă cu o aşa luciditate şi cu atâta diplomaţie încât China face tot ceea ce-şi doreşte în Marea Chinei de Sud. Foarte recent, cu mai ăuţin de o lună în urmă, Filipinele (un stâlp al prezenţei americane în zona Asia Pacific) anunţa că e foarte probabil ca americanii să-şi cam facă bagajele din această ţară iar Filipine să o ia spre alte zări! Mai spre China. Dar bomboana pe coliva politicii americane din zonă o pune regimul nord-coreean cu testele sale nucleare şi balistice necontenite.
Orientul Mijlociu e tot ceea ce poate fi numit mai "varză". Un dezastru absolut la care a contribuit din plin şi secretara de stat din vremea "primăverii arabe", doamna Hillary Clinton. Exceptând Tunisia, toate celelalte ţări au riscat - şi riscă în continuare - să cadă în mâna islamiştilor fundamentalişti. Drep e că aici măgăreaţa nu pică în totalitate pe umerii americanilor. O contribuţie însemnată cade în sarcina clovnilor politici din Franţa şi Italia, care s-au grăbit să ocupe în zonă locul lăsat liber de SUA prin deciziile lui Barack HUSSEIN Obama de a nu se implica în zonă. Şi au rezolvat-o atât de măreţ încât tot la americani au fost nevoiţi să recurgă atât în dosarul libian, cât şi în acela sirian.
Numai că s-a ivit o problemă: Rusia a prins momentul spre a se afirma şi A TESTA putinţa SUA de a acţiona. Aşa încât în toamna lui 2013, când SUA erau gata să intervină pentru debarcarea lui Assad, Putin a recurs la şantajul nuclear. Iar Obama a cedat. FĂRĂ SĂ OBŢINĂ NICI UN AVANTAJ ÎN SCHIMBUL NON-INTERVENŢIEI! Nici măcar o măsură în contra-partidă! Măcar atât: că, în acest caz, nici ruşii nu au voie să intervină. NIMIC!
Şi tot în Orientul Mijlociu, Tratatul cu Iranul ar trebui trecut la capitolul "ruşini istorice". practic un duşman al SUA nu numai că i se îngăduie să-şi continue programul nuclear, dar SUA mai contribuie şi financiar la acesta! Şi să nu vă gândiţi că, poate-poate, astfel Iranul ar fi sub control. În situaţia actuală, Iranul a avut grijă să se pună bine cu Rusia. Care Rusie va acţiona, la o tentativă a SUA, asemeni ca în dosarul sirian.
Dar cel mai groaznic eşec al politicii externe americane sub Obama îl constituie, fără doar şi poate, criza ucrainiană. Nu mor eu de grija ucrainienilor dar geo-politic ne stă mai bine cu zona de protecţie ucrainiană între noi şi Rusia. Ori integritatea Ucrainei fusese GA-RAN-TA-TĂ în 1994 atât de către Rusia, cât şi de marea Britanie şi SUA - prin Memorandumul de la Budapesta. Ori, prin anexarea Crimeei şi prin lupetel din Donbas, Rusia nu a făcut altceva decât să micţioneze pe acel tratat. Care memorandu, apropo, fusese semnat în timpul altei administraţii democrate - al lui Bill Clinton. Deci nu numai că Rusia şi-a bătut joc de SUA. A avut grijă ca acest rapt teritorial să se petreacă tot în timpul unui preşedinte al Partidului Democrat.
Şi care o fi fost răspunsul Americii? Păi... Cam lipsă! Până şi pe plan diplomatic s-au repezit să se auto-propună conciliatori tot doi clovni europeni: tanti Merkel şi bufonul Hollande. Un fel de a spune că şi Europa a fost lăsată în sarcinja altora, asta legat şi de unii care nu vor cu nici un chip să realizeze IZOLAŢIONISMUL autentic în care a fost adusă America pe timpul lui Obama.
Cât despre România, să ne aducem aminte cum aceeaşi administraţie Obama a ţinut în braţe - prin intermediul unui arivist cinic numit Gittenstei - un regim corupt şi venal simbolizat de Băsescu. E o chestiune care nu prea e menţionată prin presă. Oare şi pentru faptul că mulţi prestatori de la trusturile de presă dâmboviţene "lingeau clanţa" amabasdei americane? Noi credem CĂ NU numai asta. Aceiaşi prestatori mai lingeau (şi ling în continuare) şi clanţa ONG-urilor domnului George Soros. De aceea o susţin atât de furibund pe doamna Clinton. Pentru ca SUA să fie aduse la dezastru spre gloria neokominternului şi a maicii Rusia căruia neokominternul îi slujeşte!
joi, 20 octombrie 2016
Cum de o fi menţionat Clintoneasa, brusc, copiii din România?
Am o mare bănuială. Mai întâi, trebuie să ne reamintim că această individă a fost primă-doamnă în perioada 1993-2000. O perioadă în care a făcut vizite în România. De exemplu, în 1996 a refuzat să intre în biserica Kretzulescu pe motiv de opresare a iehoviştilor. Dar nu asta interesează. Ci că tot atunci a vizitat şi căminele de copii. De copii abandonaţi atât înainte de 1989, cât şi după. Dar, nu ştim din ce cauze, începând cu 1990 s-a înregistrat un trafic tot mai mare cu orfani. Ştiţi când s-a înregistrat maximum de copii traficaţi? Da, TRAFICAŢI, pentru că de pe urma lor se scoteau bani frumoşi, care intrau, prin anumite procedee, în buzunarele unor demnitari precum Valeriu Stoica,, ministru al justiţiei. Aşa că acum v-aţi dat seama la ce perioadă temporală fac referire: la aceea a Convenţiei Democrate, respectiv a celui de-al doilea mandat clintonesc. Perioadă în care s-au realizat exporturi record de orfani către Statele Unite - până la 6.000 pe an. Iar biroul de avocatură al lui Valeriu Stoica îşi rotunjea binişor veniturile. Şi la acest "export" contribuiau presiunile administraţiei americane. Deci, vine întrebarea. A fost implicată Clintoneasa în acest comerţ cu fiinţe umane? Care a fost cota parte? Şi să nu-mi băgaţi texte cu "motive umanitare". Pentru că tot acest negoţ a luat sfârşit la presiunile unei lady adevărate - baroneasa Nicholson.
marți, 13 septembrie 2016
Concert Eugen Doga - "Chişinău şi Bucureşti - două inimi româneşti" - Partea 4
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a
bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”,
condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit:
Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie
Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus
de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei
Druţă.
Etichete:
Ana Cernicova,
Ansamblul Codreanca,
Bucureşti,
Chişinău,
Cristina Scarlat,
divertisment,
entertainment,
Eugen Doga,
muzică,
Pan Academic,
românism,
Sergiu Pungă,
Valeriu Cojocaru,
Vitalie Advahov
Concert Eugen Doga - "Chişinău şi Bucureşti - două inimi româneşti" - Partea 3
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a
bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”,
condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit:
Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie
Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus
de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei
Druţă.
Etichete:
Ana Cernicova,
Ansamblul Codreanca,
Bucureşti,
Chişinău,
Cristina Scarlat,
divertisment,
entertainment,
Eugen Doga,
muzică,
Pan Academic,
românism,
Sergiu Pungă,
Valeriu Cojocaru,
Vitalie Advahov
luni, 12 septembrie 2016
Concert Eugen Doga - "Chişinău şi Bucureşti - două inimi româneşti" - Partea 2
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a
bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”,
condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit:
Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie
Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus
de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei
Druţă.
Etichete:
Ana Cernicova,
Ansamblul Codreanca,
Bucureşti,
Chişinău,
Cristina Scarlat,
divertisment,
entertainment,
Eugen Doga,
muzică,
Pan Academic,
românism,
Sergiu Pungă,
Valeriu Cojocaru,
Vitalie Advahov
Concert Eugen Doga - "Chişinău şi Bucureşti - două inimi româneşti" - Partea 1
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit: Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei Druţă.
Etichete:
Ana Cernicova,
Ansamblul Codreanca,
Bucureşti,
Chişinău,
Cristina Scarlat,
divertisment,
entertainment,
Eugen Doga,
muzică,
Pan Academic,
românism,
Sergiu Pungă,
Valeriu Cojocaru,
Vitalie Advahov
miercuri, 27 iulie 2016
Ce chestie tulburătoare!
Ce chestie! Săptămâna trecută am citit un prim volum din seria "Left behind" ("Supravieţuitorii"), un ciclu de romane cu tema scrisă în cheie sectantă a Apocalipsei. Azi am mai împrumutat două volume. Chiar îi arătasem unui amic cartea şi făcusem mişto de nişte chestii de acolo. Între care şi personajul negativ Nicolae Carpathia - "Antihristul de la Cluj", o lucrătură imagologică spre a se crea o "legendă neagră" privitoare la români. Dar asta e altă poveste. Treaba e că, ajuns acasă şi punându-mă în faţa calculatorului, aflu că autorul seriei - Tim LaHaye - tocmai ce a murit în urmă cu două zile!
http://edition.cnn.com/2016/07/25/us/left-behind-author-timothy-lahaye-dies/
http://edition.cnn.com/2016/07/25/us/left-behind-author-timothy-lahaye-dies/
sursa foto: CNN |
duminică, 17 iulie 2016
Ponta, trădător de ţară? Nasol pentru el.
Dacă e adevărat că Ponta ar fi consultant politic al lui Erdogan, apoi
asta cam pute a TRĂDARE DE ȚARĂ. Nu am nimic nici cu Turcia, problemele
lui Erdogan îl privesc pe el și pe turci dar alta e problema. Domnul
Ponta este încă parlamentar - eu așa știu - ceea ce înseamnă că el este
supus jurământului de credință către România, depus la începutul
mandatului. Iar slujirea intereselor altui stat - fie și prieten - nu
concordă cu acest statut. E incompatibilitate totală.Ponta, tr
sâmbătă, 25 iunie 2016
BREXIT sau sfârşitul şmecheriei franco-germanice
În urmă cu câteva ceasuri poporul britanic a decis în majoritate, prin votul dat la referendum, ieşirea Regatului Unit din componenţa Uniunii Europene. Câteva lucruri îmi par că au influenţat atitudinea electoratului britanic şi acestea au o componentă comună: aşa-zisul motor frnaco-german al UE.
În primul rând, politica de austeritate impusă de Merkel tuturor ţărilor din componenţa structurii europene. O austeritate cuprinsă într-o formulă foarte simplă: DEFICIT DE MAXIMUM 3 PROCENTE din PIB. Numai că în timp ce majoritatea ţărilor se zvărcoleau sub acest pat al lui Procust economic, s-a descoperit că existau câteva ţări mai egale decât altele şi pentru care limita se întindea spre 5%. Care erau aceste ţări? Exact Germania şi Franţa, care pretindeau celorlalte plafoane stricte.
În al doilea rând, ŢEAPA DATĂ UCRAINEI. Adică statului a cărui integritate teritorială fusese garantată atât de Rusia, cât şi de SUA în rând cu Marea Britanie. Mai întâi, o invitaţie de aderare la Uniunea Europeană. Apoi - după ce acest stat devine ţinta agresiunii Rusiei - urmează un tangou politic extrem de ciudat între Rusia şi UE. Aceleaşi Germania şi Franţa îşi arogă rolul de primadonă în politica externă a UE şi impun planuri utopice de pacificare, mai curând mijloace prin care i se recunoaşte Rusiei, prin status quo-ul impus prin acordul de la Minsk, achiziţiile teritoriale. Pentru că doar naivii ar putea să creadă că Rusia ar mai restitui Crimeea sau că şi-ar retrage "voluntarii" din Donbas. În dosraul ucrainean putem vorbi fie de miopie crasă politică - ţinând cont de faptul că, prin măsurile luate, Rusia consideră UE drept inamic al ei (şi atunci de ce să cocoloşeştii o putere care te consideră aşa?) - fie vorbim de înţelegeri secrete prin care spaţiul răsăritean a fost împărţit în zone de influenţă între Rusia, pe de-o parte, şi binomul franco-german. Şi ca să ni se întărească această bănuială, iată că doar cu câteva zile înaintea referendumului din Marea Britanie, domnul Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei, devine vocal faţă de politica de apărare a NATO şi cere ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei! Ciudate pretenţii faţă de o organizaţie militară susţinută în principal de efortul SUA şi britanic.
Ceea ce a pus capac (şi la care a făut referire cam orice comentator) a fost politica faţă de migrarea în massă, legată de evenimentele din toamna anului trecut, când peste un milion de persoane au trecut ca prin brânză peste frontierele UE, atraşi de mesajele doamnei Merkel, total opuse tratatelor europene. NU numai că puhoiul de oameni a înspăimântat în măsură foarte mare, dar inducerea ideii că acest şuvoi este infiltrat la greu de islamişti fanatici a făcut ca groaza să crească. Şi acest lucru în condiţiile în care Franţa (şi Belgia) erau răvăşite de atacuri teroriste, penetrate aceste ţări de reţele de insideri, de radicali neaoşi, cu cetăţenie europeană. Ca o paranteză, observăm că discursul oficial al acestor două ţări (Germania şi Franţa) e foarte deschis emigraţiei - chit că ţări precum Grecia şi, mult mai mult, Italia şi Spania sunt răvăşite şi lăsate fără sprijin real - dar evită să facă trimitere la calvarul prin care trec creştinii din Orientul Mijlociu în faţa terorii islamiste, teroare alimentată de material uman născut şi crescut în Europa, mai ales provenit din mediile stângiste şi atee.
dacă adăugăm şi birocraţia înfiorătoare şi OPACĂ controlului democratic, tabloul Uniunii Europene trebuie că s-a prezentat în mod foarte fioros participanţilor la scrutinul organizat pe 23 iunie.
Dar ce se va întâmpla după ieşirea efectivă?
Mi se pare că un efect pervers va fi că, prin ieşirea regatului Unit şi, de aici, prin pierderea accesului la resursele energetice din Marea Nordului, Germania va fi aruncată şi mai mult în braţele sirenei energetice ruseşti! Şi UE împreună cu ea!
Să sperăm că nişte capete lucide vor preîntâmpina un astfel de scenariu şi vor impune reconstituirea Uniunii Europene pe noi baze. O Europă a naţiunilor, fără acel monstru birocratic de la Bruxelles, o Europă în care motorul prosperităţii să nu duduie doar în beneficiul Germaniei, ci al tuturor partenerilor. O Europă FĂRĂ MAI MULTE VITEZE, fără aberaţiile corectitudinii politice pe care tot încearcă să le dicteze, fără "multiculturalisme", şi în care, pentru că a fost regândită, să poate fi acceptată (de ce nu?) Marea Britanie din nou.
În primul rând, politica de austeritate impusă de Merkel tuturor ţărilor din componenţa structurii europene. O austeritate cuprinsă într-o formulă foarte simplă: DEFICIT DE MAXIMUM 3 PROCENTE din PIB. Numai că în timp ce majoritatea ţărilor se zvărcoleau sub acest pat al lui Procust economic, s-a descoperit că existau câteva ţări mai egale decât altele şi pentru care limita se întindea spre 5%. Care erau aceste ţări? Exact Germania şi Franţa, care pretindeau celorlalte plafoane stricte.
În al doilea rând, ŢEAPA DATĂ UCRAINEI. Adică statului a cărui integritate teritorială fusese garantată atât de Rusia, cât şi de SUA în rând cu Marea Britanie. Mai întâi, o invitaţie de aderare la Uniunea Europeană. Apoi - după ce acest stat devine ţinta agresiunii Rusiei - urmează un tangou politic extrem de ciudat între Rusia şi UE. Aceleaşi Germania şi Franţa îşi arogă rolul de primadonă în politica externă a UE şi impun planuri utopice de pacificare, mai curând mijloace prin care i se recunoaşte Rusiei, prin status quo-ul impus prin acordul de la Minsk, achiziţiile teritoriale. Pentru că doar naivii ar putea să creadă că Rusia ar mai restitui Crimeea sau că şi-ar retrage "voluntarii" din Donbas. În dosraul ucrainean putem vorbi fie de miopie crasă politică - ţinând cont de faptul că, prin măsurile luate, Rusia consideră UE drept inamic al ei (şi atunci de ce să cocoloşeştii o putere care te consideră aşa?) - fie vorbim de înţelegeri secrete prin care spaţiul răsăritean a fost împărţit în zone de influenţă între Rusia, pe de-o parte, şi binomul franco-german. Şi ca să ni se întărească această bănuială, iată că doar cu câteva zile înaintea referendumului din Marea Britanie, domnul Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei, devine vocal faţă de politica de apărare a NATO şi cere ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei! Ciudate pretenţii faţă de o organizaţie militară susţinută în principal de efortul SUA şi britanic.
Ceea ce a pus capac (şi la care a făut referire cam orice comentator) a fost politica faţă de migrarea în massă, legată de evenimentele din toamna anului trecut, când peste un milion de persoane au trecut ca prin brânză peste frontierele UE, atraşi de mesajele doamnei Merkel, total opuse tratatelor europene. NU numai că puhoiul de oameni a înspăimântat în măsură foarte mare, dar inducerea ideii că acest şuvoi este infiltrat la greu de islamişti fanatici a făcut ca groaza să crească. Şi acest lucru în condiţiile în care Franţa (şi Belgia) erau răvăşite de atacuri teroriste, penetrate aceste ţări de reţele de insideri, de radicali neaoşi, cu cetăţenie europeană. Ca o paranteză, observăm că discursul oficial al acestor două ţări (Germania şi Franţa) e foarte deschis emigraţiei - chit că ţări precum Grecia şi, mult mai mult, Italia şi Spania sunt răvăşite şi lăsate fără sprijin real - dar evită să facă trimitere la calvarul prin care trec creştinii din Orientul Mijlociu în faţa terorii islamiste, teroare alimentată de material uman născut şi crescut în Europa, mai ales provenit din mediile stângiste şi atee.
dacă adăugăm şi birocraţia înfiorătoare şi OPACĂ controlului democratic, tabloul Uniunii Europene trebuie că s-a prezentat în mod foarte fioros participanţilor la scrutinul organizat pe 23 iunie.
Dar ce se va întâmpla după ieşirea efectivă?
Mi se pare că un efect pervers va fi că, prin ieşirea regatului Unit şi, de aici, prin pierderea accesului la resursele energetice din Marea Nordului, Germania va fi aruncată şi mai mult în braţele sirenei energetice ruseşti! Şi UE împreună cu ea!
Să sperăm că nişte capete lucide vor preîntâmpina un astfel de scenariu şi vor impune reconstituirea Uniunii Europene pe noi baze. O Europă a naţiunilor, fără acel monstru birocratic de la Bruxelles, o Europă în care motorul prosperităţii să nu duduie doar în beneficiul Germaniei, ci al tuturor partenerilor. O Europă FĂRĂ MAI MULTE VITEZE, fără aberaţiile corectitudinii politice pe care tot încearcă să le dicteze, fără "multiculturalisme", şi în care, pentru că a fost regândită, să poate fi acceptată (de ce nu?) Marea Britanie din nou.
joi, 23 iunie 2016
Bookfest 2016: Svetlana Aleksievici - "Războiul nu are chip de femeie"
Prezentarea volumului "Războiul nu are chip de femeie" al Svetlanei Aleksievici, la standul Editurii Litera, cu Ioana Avădani, Laura Câlţea şi Bedros Horasangian şi cu lecturi ale Danielei Nane. Întâmplare petrecută vineri, 3 iunie 2016, în cadrul salonului internaţional de carte "Bookfest 2016".
În ce măsură cartea face parte din propaganda sovietică? Pentru că trimiterile la puştile cu care s-ar fi luptat sovieticii împotriva tancurilor germane, aceasta e o unealtă propagandistică demontată între timp de scoaterea la iveală a enormului arsenal în tancuri, avioane, mitraliere cu care era înzestrată Armata Roşie în ajunul lui 22 iunie 1941.
Şi de când s-o fi ocupat Ioana Avădani cu jurnalismul de război? Pe dânsa o ştiam mai degrabă aplecată spre cauzele "civice" ale GDS-ismului, mai puţin (spre deloc) dedicată prezenţei pe teatrel de război ale lumii.
În ce măsură cartea face parte din propaganda sovietică? Pentru că trimiterile la puştile cu care s-ar fi luptat sovieticii împotriva tancurilor germane, aceasta e o unealtă propagandistică demontată între timp de scoaterea la iveală a enormului arsenal în tancuri, avioane, mitraliere cu care era înzestrată Armata Roşie în ajunul lui 22 iunie 1941.
Şi de când s-o fi ocupat Ioana Avădani cu jurnalismul de război? Pe dânsa o ştiam mai degrabă aplecată spre cauzele "civice" ale GDS-ismului, mai puţin (spre deloc) dedicată prezenţei pe teatrel de război ale lumii.
Bedros Horasangian, Laura Câlţea & Ioana Avadani |
Bedros Horasangian, Ioana Avadani & Daniela Nane |
Daniela Nane |
Bedros Horasangian, Laura Câlţea, Ioana Avadani & Daniela Nane |
Bedros Horasangian & Ioana Avadani |
Daniela Nane |
Bedros Horasangian, & Ioana Avadani |
Etichete:
Bedros Horasangian,
Belarus,
Bielorusia,
Bookfest,
Bookfest 2016,
Bucureşti,
Daniela Nane,
Editura Litera,
Ioana Avădani,
istorie,
jurnalism,
Laura Câlţea,
război,
Svetlana Aleksievici,
URSS
joi, 16 iunie 2016
Bookfest 2016: "Cartea vinurilor româneşti" la Editura RAO
O carte-album ce inventariază producţia viticolă românească, o apariţie datorată Marinelei Vasilica Ardelean şi apărută la Editura RAO. Lansarea, vineri 3 iunie 2016, la standul editurii în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2016 a fost însoţită şi de prezenţa directorului editurii, Ovidiu Enculescu.
Marinela Vasilica Ardelean |
Ovidiu Enculescu & Marinela Vasilica Ardelean |
Marinela Vasilica Ardelean |
Ovidiu Enculescu & Marinela Vasilica Ardelean |
Etichete:
Bookfest,
Bookfest 2016,
Bucharest,
Bucureşti,
Editura Rao,
Marinela Vasilica Ardelean,
oenologie,
Ovidiu Enculescu,
RAO,
România,
vinuri
miercuri, 15 iunie 2016
Bookfest 2016: demonstraţie culinară cu Chef Hadad
Joseph Hadad, Ovidiu Enculescu |
Joseph Hadad |
Joseph Hadad, Ovidiu Enculescu |
Adi Popa |
Adi Popa, Joseph Hadad |
Joseph Hadad et moi |
Etichete:
Adi Popa,
artă culinară,
Bookfest,
Bookfest 2016,
bucătărie,
Bucharest,
Bucureşti,
Editura Rao,
gastronomie,
Israel,
Joseph Hadad,
Ovidiu Enculescu,
RAO,
România
luni, 13 iunie 2016
Bookfest 2016: "Calea Europeană a Republicii Moldova"
Prezentarea volumului "Calea europeană a Republicii Moldova", apărut la Editura Adenium, în prezenţa coordonatorilor (Sorin Bocancea şi Radu Carp) alături de ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, Grigore Cartianu şi Alexandru Radu într-o discuţie moderată de Daniel Şandru . Întâmplare petrecută vineri, 3 iunie, la Salonul internaţional de carte Bookfest 2016.
Alexandru Radu, Mihai Gribincea, Grigore Cartianu, Sorin Bocancea, Radu Carp & Daniel Şandru |
Etichete:
Alexandru Radu,
Bookfest,
Bookfest 2016,
Bucureşti,
Daniel Şandru,
Editura Adenium,
geopolitică,
Grigore Cartianu,
Mihai Gribincea,
Radu Carp,
Republica Moldova,
România,
Rusia,
Sorin Bocancea,
UE
Răspundem ascultătorilor: turnee finale
- Cum se vizionau pe timpul lui Ceauşescu meciurile de la Euro şi cum se vizionează acum?
- Înainte ne uitam la bulgari şi vedeam cu purici, acum ne uităm pe internet şi vedem cu pixeli.
- Înainte ne uitam la bulgari şi vedeam cu purici, acum ne uităm pe internet şi vedem cu pixeli.
duminică, 12 iunie 2016
Bookfest 2016: "Bucureştenii risipiţi" ai lui Dan Cassasovici
O altă lansare a Editurii Vremea de la Salonul de carte Bookfest 2016, tot din 2 iunie 2016, cu aceeaşi moderatoare Silvia Colfescu din partea editurii la care a apărut volumul "Bucureşteni risipiţi. Am plecat care şi când am putut", de Dan Cassasovici, autor prezent la lansare.
vineri, 10 iunie 2016
Bookfest 2016: Pedro Monferrer Sala - "Creştinătatea arabă orientală"
Editura Vremea a lansat, pe 2 iunie 2016, la Salonul internaţional de carte "Bookfest 2016", lucrarea "Creştinătatea arabă orientală" de Pedro Monferrer Sala. La prezentarea moderată de Silvia Colfescu au participat Anca-Irina Ionescu, traducătoarea volumului, şi editorul coordonator Ioana Feodorov.
Ioana Feodorov, Anca-Irina Ionescu & Silvia Colfescu |
Etichete:
Anca-Irina Ionescu,
Bookfes,
Bookfest 2016,
Bucharest,
Bucureşti,
creştinism,
cultură,
Editura Vremea,
Ioana Feodorov,
istorie,
religie,
Silvia Colfescu
Bookfest 2016: Mihail Ţăpârlea - Dimitrie Cantemir opiomanul, spionul, masonul
Interviu prilejuit de prezentarea, joi, 2 iunie 2016, la Salonul internaţional de carte Bookfest 2016 a volumului "Dimitrie Cantemir - punte a cunoaşterii între Orient şi Occident", coordonat de Mihail Ţăpârlea şi Viorel Ciobanu publicat de Editura Pro Universitaria.
Etichete:
Bookfest,
Bookfest 2016,
Bucharest,
Bucureşti,
cultură,
Dimitrie Cantemir,
Editura Pro Universitaria,
educaţie,
istorie,
masonerie,
Mihail Ţăpârlea,
Moldova,
Petru cel Mare,
România,
Rusia
miercuri, 8 iunie 2016
Bookfest 2016: Daniela Barbulov Popov şi costumul care-i uneşte şi defineşte pe românii bănăţeni
Prezentarea volumului "Evoluţia interferenţelor stilistice ale portului popular în zonele Banatului românesc şi sârbesc (1890-1930)", apărut la Editura Universităţii de Vest, în cadrul Salonului internaţional de carte Bookfest 2016, pe 2 iunie 2016.. Autoarea cărţii - Daniela Barbulov Popov (româncă din Vârşeţ) - a fost talonată de Doina Işfănoni şi de reprezentanta editurii.
Daniela Barbulov Popov & Doina Işfănoni |
Daniela Barbulov Popov |
Etichete:
Banat,
Bookfest,
Bookfest 2016,
Bucharest,
Bucureşti,
cultură,
Daniela Barbulov Popov,
Doina Işfănoni,
Editura Universităţii de Vest,
etnografie,
EUV,
România,
Universitatea de Vest
Partizanii de la Digi24 ai lui Neicușor Dan, corigenți la aritmetică?
Duminică seara, cu trei sferturi de oră înainte de anunțarea
rezultatelor, transmisiune din studioul Digi24. Sanda Nicola (și cu o
altă duduie) prezintă, sub o formă mascată, situația competitorilor
electorali din București.
Aflăm de candidatul Q că are 50%, apoi de Z că-i la 25%. Iar între candidații X și Y s-ar fi dat o luptă strânsă, surclasându-se cu doar un procent: X - 17%, Y - 18%.
Stăm și adunăm: 50 + 25 + 17 + 18 =... 110%!
Nici unul din comentatorii din studio nu a remarcat absurditatea. Asta și pentru faptul că erau niște băsiști notorii iar anunțul îl favoriza pe un acoperit renumit. Doar că Turcescu avea cu 10 procente mai puțin, ceea ce nu mai contrazicea matematica.
Halal!
Aflăm de candidatul Q că are 50%, apoi de Z că-i la 25%. Iar între candidații X și Y s-ar fi dat o luptă strânsă, surclasându-se cu doar un procent: X - 17%, Y - 18%.
Stăm și adunăm: 50 + 25 + 17 + 18 =... 110%!
Nici unul din comentatorii din studio nu a remarcat absurditatea. Asta și pentru faptul că erau niște băsiști notorii iar anunțul îl favoriza pe un acoperit renumit. Doar că Turcescu avea cu 10 procente mai puțin, ceea ce nu mai contrazicea matematica.
Halal!
Bookfest 2016: muzică fado cu Ricardo Caria
Înregistrare efectuată pe 2 iunie 2016 la Târgul de carte Bookfest 2016 din Bucureşti, cu Ricardo Caria interpretând muzică fado.
Scandalul Maria Olaru: întrebări pentru măreţul Tolo
Deci 9 (NOUĂ) luni i-au luat măreţului Tolo să aranjeze conţinutul "cărţii" (zice-se scrise de Maria Olaru) aşa cum îi convine lui. Că se dă de gol pe propriu-i blog, acolo unde publică şi pretinsele anchete, în fapt dosare primite de-a gata din surse oculte. Că mai avem şi noi habar de cum se cosmetizează textele ca să fie în acord cu interesele comanditailor.
Dar noi am dori să ştim alte chestii legate de interesul subit al măreţului Tolo faţă de lumea gimnasticii:
- Cât de cuşer e ca măreţul Tolo să arunce cu noroi în cuplul de antrenori ai naţionalei de gimnastică (şi nu numai asupra lor) dacă ţinem cont că, atunci când la Sydney se înregistra o performanţă unică (un podium exclusiv românesc la individual compus), ziarul pe care-l păstorea măreţul Tolo pe vremea aceea (ProSport, pentru cine nu ştie) nu a menţionat în ediţia proximă nimic pe prima pagină despre succesul de la Olimpiadă?
- ce procent din gradul de răzbunare tolontanistic e cauzat de reacţia cuplului de antrenori faţă de încercarea transformării echipei de gimnastică în rezervor de pro-(iarăşi Pro!)-stituţie în beneficiul publicaţiei Playboy din ograda aceluiaş trust de presă care edita şi ProSportul păstorit de măreţul Tolo?
Dar noi am dori să ştim alte chestii legate de interesul subit al măreţului Tolo faţă de lumea gimnasticii:
- Cât de cuşer e ca măreţul Tolo să arunce cu noroi în cuplul de antrenori ai naţionalei de gimnastică (şi nu numai asupra lor) dacă ţinem cont că, atunci când la Sydney se înregistra o performanţă unică (un podium exclusiv românesc la individual compus), ziarul pe care-l păstorea măreţul Tolo pe vremea aceea (ProSport, pentru cine nu ştie) nu a menţionat în ediţia proximă nimic pe prima pagină despre succesul de la Olimpiadă?
- ce procent din gradul de răzbunare tolontanistic e cauzat de reacţia cuplului de antrenori faţă de încercarea transformării echipei de gimnastică în rezervor de pro-(iarăşi Pro!)-stituţie în beneficiul publicaţiei Playboy din ograda aceluiaş trust de presă care edita şi ProSportul păstorit de măreţul Tolo?
vineri, 3 iunie 2016
CUM VOI VOTA PENTRU PRIMĂRII
Dezbaterea de la Realitatea m-a convins. Cum pentru extremiștii ăia
doi nu-mi place să dau votul (din pricină de Maskva), cum pentru
Pandeliță nu am nici o slăbiciune ideologică, cum Nicușor Soroșel se
află la stânga stângii (Firuța devenind deci mult mai preferabilă
acestuia), rămâne doar... Pierdoiu!
Şi asta pentru că Bogdan Diaconu l-a făcut knock out pe Dănuţ SRL. "Susţineţi familia creştină sau nu 0 susţineţi?" - o întrebare la care Nicuşor Dan a dat-o cotită.
Iar la Sectorul 5 - primarul care nu mai este dar care va fi. Că între Vanghelie și Scaraețki poți să alegi doar cele sfinte, nu dracii cu fumuri demo-progresiste.
Şi asta pentru că Bogdan Diaconu l-a făcut knock out pe Dănuţ SRL. "Susţineţi familia creştină sau nu 0 susţineţi?" - o întrebare la care Nicuşor Dan a dat-o cotită.
Iar la Sectorul 5 - primarul care nu mai este dar care va fi. Că între Vanghelie și Scaraețki poți să alegi doar cele sfinte, nu dracii cu fumuri demo-progresiste.
duminică, 29 mai 2016
Un drum "către sine" devenit fundătură
"Dom'le" - o să mă întrebaţi - "dar ai spus, în postarea precedentă, că vom putea şi noi să auzim întrebările pe care le-ai pus Oanei Pellea şi răspunsurile aferente. Nu mai avem nici o înregistrare video! Cum atunci să ne dăm seama?"
Nu, nu veţi mai putea face acest lucru! Un mesaj primit la jumătate de zi după urcarea înrăgistrării pe Youtube şi, apoi, pe bloguri, m-a anunţat următoarele:
oana pellea spune:
Am verificat autenticitatea emitentului, am primit atestarea autenticităţii mesajului şi, drept urmare, m-am conformat: înregistrarea video a fost eliminată din rândul celor accesibile.
DAR, pentru că există un DAR...
Dar de ce acest refuz al accesibilităţii publicului (atâta cât este - zece, douăzeci de inşi) spre o seară plină de naturaleţe şi spontaneitate? Şi nu e vorba numai de materialul filmat de mine, ci şi de al altora incluzând aici organizatorii Întâlnirilor respective.
Am rumegat problema şi am ajuns la o concluzie. Că respectiva artistă s-a comportat prea natural, prea firesc, în afara unui cadru IMPUS! Care-i acel cadru impus, prin ce soi de vrajă perfidă ajunge cineva din persoană la nivelul de "marcă înregistrată" (sic!)? Aşa că am am făcut ceva săpături şi, în acelaşi timp, am început şi să-mi reamintesc unele lucruri.
Şi ne-am reamintit că artista în cauză "iubeşte lemnul. Şi spaţiile mici". Acest lucru petrecându-se, se pare, în timpul întâlnirii cu Sfântul Anton, credem noi, într-o biserică trainică, de piatră ori cărămidă, după cum am găsit citat pe blogul unui domn: https://olivian.ro/oana-pellea-jurnal/
"A! Asta era!", mi-a picat mie fisa. "Am uitat că dacă ne aflăm în faţa unei "mărci înregistrate" (nu a unei persoane) musai trebuie să fie şi o societate mai mult sau mai puţin comercială dar, foarte sigur, ocultă. Gen "Editura Humanitas" şi ai ei sclavi care fac drepţi când vine ordinul pe unitate ideologică de la tovarăşul Liiceanu. Care tovară, primeşte şi tovărăşia sa diverse ordine pe linia corectitudinii politice spre a le impune - CU TOATĂ FORŢA - în mentalul colectiv al românilor. Şi că-i aşa cum zic eu, priviţi aici un material idologic al acestui satrap cultural ce vine pe direcţia propagandistică în care se înscrie şi clipul celor de la Taxi: http://www.contributors.ro/ Propagandism de cea mai pură speţă sovietică! Se inventează problema (apare clipul) apoi se vine cu clarificarea ideologică (cu articolul pe linie).
Dar deja chestiunea nu mai e la ordinea zilei! Acum se discută şi se manipulează despre alttceva. Despre cei "trei milioane de tâmpiţi" care se opun PROGRESULUI! se opun LIBERTĂŢII! Se opun FRATERNITĂŢII! Se opun IUBIRII, to'arăşi! Prin urmare şi vectorii de opinie în care s-a investit la greu (şi cărora le e teamă că vor pierde încrederea - şi veniturile? - partidului cultural pe care-l slujesc) sunt treptat scoşi la înaintare:
Adică vedeţi dumneavoastră, bestiile fasciste au o atitudine contrară UMANITĂŢII de vreme ce aceşti "creştinopaţi" doresc legalizarea familiei tradiţionale.
Ori, revenind la problema iniţială şi părăsind tonul ironic, la întâlnirea cu pricina eroina şi-a devoalat propria fire, propriile-i dorinţe şi gânduri. Un mesaj, în profunzimea sa, ce venea mult în contradicţie cu al "stăpânilor". A fost ca un soi de defulare. Şi asta a deranjat!
Nu, nu veţi mai putea face acest lucru! Un mesaj primit la jumătate de zi după urcarea înrăgistrării pe Youtube şi, apoi, pe bloguri, m-a anunţat următoarele:
oana pellea spune:
Editare
Buna seara, Va rog sa stergeti acest
material de pe toate canalele maedia. Nu am acordat dreptul de difuzare
si va aflati in afara Legii. Multumesc.Am verificat autenticitatea emitentului, am primit atestarea autenticităţii mesajului şi, drept urmare, m-am conformat: înregistrarea video a fost eliminată din rândul celor accesibile.
DAR, pentru că există un DAR...
Dar de ce acest refuz al accesibilităţii publicului (atâta cât este - zece, douăzeci de inşi) spre o seară plină de naturaleţe şi spontaneitate? Şi nu e vorba numai de materialul filmat de mine, ci şi de al altora incluzând aici organizatorii Întâlnirilor respective.
Am rumegat problema şi am ajuns la o concluzie. Că respectiva artistă s-a comportat prea natural, prea firesc, în afara unui cadru IMPUS! Care-i acel cadru impus, prin ce soi de vrajă perfidă ajunge cineva din persoană la nivelul de "marcă înregistrată" (sic!)? Aşa că am am făcut ceva săpături şi, în acelaşi timp, am început şi să-mi reamintesc unele lucruri.
Şi ne-am reamintit că artista în cauză "iubeşte lemnul. Şi spaţiile mici". Acest lucru petrecându-se, se pare, în timpul întâlnirii cu Sfântul Anton, credem noi, într-o biserică trainică, de piatră ori cărămidă, după cum am găsit citat pe blogul unui domn: https://olivian.ro/oana-pellea-jurnal/
"A! Asta era!", mi-a picat mie fisa. "Am uitat că dacă ne aflăm în faţa unei "mărci înregistrate" (nu a unei persoane) musai trebuie să fie şi o societate mai mult sau mai puţin comercială dar, foarte sigur, ocultă. Gen "Editura Humanitas" şi ai ei sclavi care fac drepţi când vine ordinul pe unitate ideologică de la tovarăşul Liiceanu. Care tovară, primeşte şi tovărăşia sa diverse ordine pe linia corectitudinii politice spre a le impune - CU TOATĂ FORŢA - în mentalul colectiv al românilor. Şi că-i aşa cum zic eu, priviţi aici un material idologic al acestui satrap cultural ce vine pe direcţia propagandistică în care se înscrie şi clipul celor de la Taxi: http://www.contributors.ro/ Propagandism de cea mai pură speţă sovietică! Se inventează problema (apare clipul) apoi se vine cu clarificarea ideologică (cu articolul pe linie).
Dar deja chestiunea nu mai e la ordinea zilei! Acum se discută şi se manipulează despre alttceva. Despre cei "trei milioane de tâmpiţi" care se opun PROGRESULUI! se opun LIBERTĂŢII! Se opun FRATERNITĂŢII! Se opun IUBIRII, to'arăşi! Prin urmare şi vectorii de opinie în care s-a investit la greu (şi cărora le e teamă că vor pierde încrederea - şi veniturile? - partidului cultural pe care-l slujesc) sunt treptat scoşi la înaintare:
Adică vedeţi dumneavoastră, bestiile fasciste au o atitudine contrară UMANITĂŢII de vreme ce aceşti "creştinopaţi" doresc legalizarea familiei tradiţionale.
Ori, revenind la problema iniţială şi părăsind tonul ironic, la întâlnirea cu pricina eroina şi-a devoalat propria fire, propriile-i dorinţe şi gânduri. Un mesaj, în profunzimea sa, ce venea mult în contradicţie cu al "stăpânilor". A fost ca un soi de defulare. Şi asta a deranjat!
Etichete:
anticreştinism,
antiromânism,
bulangism,
divertisment,
entertainment,
Gabriel Liiceanu,
Humanitas,
neokominternism,
Oana Pellea,
pidosniceală,
propagandă
sâmbătă, 28 mai 2016
Întâlnirile Yorick: Oana Pellea - "Prin teatru către sine"
Întâlnirea desfăşurată joi, 26 Mai 2016, cu artista Oana Pellea, organizată sub genericul "Întânirile Yorick" de către cei de la Editura Nemira.
Am şi eu fo două, trei întrebări strecurate şi vi le las să le descoperiţi.
Am şi eu fo două, trei întrebări strecurate şi vi le las să le descoperiţi.
vineri, 27 mai 2016
Gala Uniunii Cineaştilor 2016
Pe data de 16 Mai 2016, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN) a organizat Gala Premiilor Naţionale pe anul 2015, care a recompensat, prin premiile şi distincţiile acordate, activitatea legată de domeniul cinematografiei autohtone.
Prezentatorii - Geanina Corondan şi Mihai Găinuşă - au fost fost gazdele Galei şi, alături de invitaţii speciali, au anunţat deciziile Juriului (alcătuit din Mircea Diaconu, Petru Lucaci, Dan Dediu, Manuela Cernat, Mircea Bunescu, Radu Corciova, Paul Ilea, Victoria Cociaş, Andrei Gurzsniczki, Dan Pop şi prezidat de Stere Gulea), pe scena Cercului Militar Naţional din Bucureşti.
Momente artistice au punctat desfăşurarea Galei şi la ele au contribuit elevii Liceului de Corgrafie Floria Capsali, trupa "Concertino", Jezebel şi Mircea Baniciu.
Redau, în ordine cronologică, lista distincţiilor acordate şi, pentru doritori, aflaţi la final înregistarea (aproape) integrală a spectacolului. Câteva secunde mi-ar mai fi trebuit ca să am şi mulţumirile lui Cosin Maticiuc. Lungimea galei a făcut ca, rând pe rând, să mă lase fie bateriile de la aparatele foto, fie memoria telefonului cu care am sfârşit a înregistra.
PS: sper că voi reveni în postările următoare şi cu ceva instantanee foto.
- Premiul Opera Prima "Alexandru Tatos": Doru Niţescu pentru filmul "Carmen"
- Premiul pentru cea mai buna cascadorie: Mihaela Oros si Răzvan Gheorghiu pentru filmul "Scorpion King IV"
- Premiul pentru film de animatie: Matei Branea pentru filmul "Omulan!"
- Premiul pentru scurt metraj de fictiune: Mihai Ionescu pentru filmul "Dopul scuză mijloacele"
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Aron Xantus pentru filmul "În treacăt, spre asfinţit..."
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor doamnei Marilena Ilieşiu pentru volumul "Mircea Daneliuc. Cele şaptesprezece vieţi ale pisicii rupte"
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Titus Vâjeu pentru volumul "Mircea Daneliuc. Monsieur l'auteur sau lupul singuratic al filmului românesc"
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Cristian Sbîngu pentru imaginea la filmul "Culorile lui Gheorghe Ciobanu"
- Menţiune Specială a Uniunii Cineaştilor din România domnişoarei Crina Tofan pentru rolul Ema (la 12 ani) din filmul "Live"
- Premiul pentru film documentar de televiziune : Andreea Ştiliuc pentru filmul "Parisul lui Matei"
- Premiul pentru film documentar de scurt metraj: Claudiu Mitcu pentru filmul "Reţeaua"
- Premiul pentru film documentar de lung metraj: Anca Damian pentru filmul "Muntele magic"
- Premiul pentru interpretare feminina - rol secundar : Ioana Flora pentru rolul Paula din filmul "Acasă la tata"
- Premiul pentru interpretare masculina - rol secundar: Alexandru Potocean pentru rolul Sifon din filmul "Nu există-n lumea asta"
- Premiul de Excelenta al Uniunii Cineastilor Doamnei Ana Marina Constantinescu pentru remarcabila contributie adusă la dezvoltarea artei filmului de ficţiune şi a documentarului de artă şi despre artă
- Premiul de Excelenta al Uniunii Cineastilor Domnului Călin Căliman pentru prestigioasa operă in domeniul criticii şi istoriei filmului românesc
- Premiul pentru coloana sonora: Cristian Tarnoveţchi pentru filmul "Bucureşti NonStop"
- Premiul pentru muzica de film originală: Cristian Lolea pentru filmul "Carmen"
- Premiul pentru costume: Ana Ioneci pentru filmul "Dopul scuză mijloacele"
- Premiul pentru machiaj: Bianca Boeroiu si Astrid Weber pentru filmul "Box"
- Premiul pentru scenografie: Augustina Stanciu pentru filmul "Aferim!"
- Premiul Presedintelui Uniunii Cineastilor din România pentru seria TV "Dreptul la memorie. Argumente pentru înfiinţarea unui muzeu al comunismului în România, la Bucureşti" realizat de Ruxandra Tuchel, Cristina Rădulescu, Roxana Chiriţă, Cristina Oancea, Alexandru Munteanu
- Premiul Presedintelui Uniunii Cineastilor din România domnului Vitalie Lupaşcu pentru adaptarea cinematografică a operei lui Anton Cehov "Salonul nr.6"
- Premiul pentru montaj: Dana Bunescu pentru filmul "Carmen"
- Premiul pentru imagine: Marius Panduru pentru imaginea filmului "Aferim!"
- Premiul pentru scenariu: Tudor Giurgiu si Loredana Novak pentru filmul "De ce eu?"
- Premiul pentru interpretare feminina: Rodica Lazăr pentru rolul Mariana din filmul "Carmen"
- Premiul pentru interpretare masculina "Geo Barton": Toma Cuzin pentru rolul Costi din filmul "Comoara"
- Premiul Academic al Uniunii Cineastilor din România regizoarei Paula Segall pentru contribuţia adusă filmului documentar românesc
- Premiul Academic al Uniunii Cineastilor din România actorului Victor Rebengiuc care prin arta sa interpretativă a adus o excepţională contribuţie filmului românesc
Premiile anuale ale Asociatiei criticilor si filmologilor din cadrul UCIN:
- Diploma pentru cel mai bun film al anului domnului Radu Jude pentru filmul "Aferim"
- "Premiul Ion Cantacuzino" pentru publicistică cinematografică domnului Cristian Tudor Popescu pentru publicistică de film în format electronic şi print
- "Premiul George Littera" domnului Andrei Gorzo pentru volumul "Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklos Jancso"
- Premiul pentru regie: Corneliu Porumboiu pentru filmul "Comoara"
- Premiul Special al Juriului: Radu Jude pentru filmul "Aferim"
- Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor: "Bucureşti NonStop", regia Dan Chişu
Prezentatorii - Geanina Corondan şi Mihai Găinuşă - au fost fost gazdele Galei şi, alături de invitaţii speciali, au anunţat deciziile Juriului (alcătuit din Mircea Diaconu, Petru Lucaci, Dan Dediu, Manuela Cernat, Mircea Bunescu, Radu Corciova, Paul Ilea, Victoria Cociaş, Andrei Gurzsniczki, Dan Pop şi prezidat de Stere Gulea), pe scena Cercului Militar Naţional din Bucureşti.
Momente artistice au punctat desfăşurarea Galei şi la ele au contribuit elevii Liceului de Corgrafie Floria Capsali, trupa "Concertino", Jezebel şi Mircea Baniciu.
Redau, în ordine cronologică, lista distincţiilor acordate şi, pentru doritori, aflaţi la final înregistarea (aproape) integrală a spectacolului. Câteva secunde mi-ar mai fi trebuit ca să am şi mulţumirile lui Cosin Maticiuc. Lungimea galei a făcut ca, rând pe rând, să mă lase fie bateriile de la aparatele foto, fie memoria telefonului cu care am sfârşit a înregistra.
PS: sper că voi reveni în postările următoare şi cu ceva instantanee foto.
- Premiul Opera Prima "Alexandru Tatos": Doru Niţescu pentru filmul "Carmen"
- Premiul pentru cea mai buna cascadorie: Mihaela Oros si Răzvan Gheorghiu pentru filmul "Scorpion King IV"
- Premiul pentru film de animatie: Matei Branea pentru filmul "Omulan!"
- Premiul pentru scurt metraj de fictiune: Mihai Ionescu pentru filmul "Dopul scuză mijloacele"
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Aron Xantus pentru filmul "În treacăt, spre asfinţit..."
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor doamnei Marilena Ilieşiu pentru volumul "Mircea Daneliuc. Cele şaptesprezece vieţi ale pisicii rupte"
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Titus Vâjeu pentru volumul "Mircea Daneliuc. Monsieur l'auteur sau lupul singuratic al filmului românesc"
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Cristian Sbîngu pentru imaginea la filmul "Culorile lui Gheorghe Ciobanu"
- Menţiune Specială a Uniunii Cineaştilor din România domnişoarei Crina Tofan pentru rolul Ema (la 12 ani) din filmul "Live"
- Premiul pentru film documentar de televiziune : Andreea Ştiliuc pentru filmul "Parisul lui Matei"
- Premiul pentru film documentar de scurt metraj: Claudiu Mitcu pentru filmul "Reţeaua"
- Premiul pentru film documentar de lung metraj: Anca Damian pentru filmul "Muntele magic"
- Premiul pentru interpretare feminina - rol secundar : Ioana Flora pentru rolul Paula din filmul "Acasă la tata"
- Premiul pentru interpretare masculina - rol secundar: Alexandru Potocean pentru rolul Sifon din filmul "Nu există-n lumea asta"
- Premiul de Excelenta al Uniunii Cineastilor Doamnei Ana Marina Constantinescu pentru remarcabila contributie adusă la dezvoltarea artei filmului de ficţiune şi a documentarului de artă şi despre artă
- Premiul de Excelenta al Uniunii Cineastilor Domnului Călin Căliman pentru prestigioasa operă in domeniul criticii şi istoriei filmului românesc
- Premiul pentru coloana sonora: Cristian Tarnoveţchi pentru filmul "Bucureşti NonStop"
- Premiul pentru muzica de film originală: Cristian Lolea pentru filmul "Carmen"
- Premiul pentru costume: Ana Ioneci pentru filmul "Dopul scuză mijloacele"
- Premiul pentru machiaj: Bianca Boeroiu si Astrid Weber pentru filmul "Box"
- Premiul pentru scenografie: Augustina Stanciu pentru filmul "Aferim!"
- Premiul Presedintelui Uniunii Cineastilor din România pentru seria TV "Dreptul la memorie. Argumente pentru înfiinţarea unui muzeu al comunismului în România, la Bucureşti" realizat de Ruxandra Tuchel, Cristina Rădulescu, Roxana Chiriţă, Cristina Oancea, Alexandru Munteanu
- Premiul Presedintelui Uniunii Cineastilor din România domnului Vitalie Lupaşcu pentru adaptarea cinematografică a operei lui Anton Cehov "Salonul nr.6"
- Premiul pentru montaj: Dana Bunescu pentru filmul "Carmen"
- Premiul pentru imagine: Marius Panduru pentru imaginea filmului "Aferim!"
- Premiul pentru scenariu: Tudor Giurgiu si Loredana Novak pentru filmul "De ce eu?"
- Premiul pentru interpretare feminina: Rodica Lazăr pentru rolul Mariana din filmul "Carmen"
- Premiul pentru interpretare masculina "Geo Barton": Toma Cuzin pentru rolul Costi din filmul "Comoara"
- Premiul Academic al Uniunii Cineastilor din România regizoarei Paula Segall pentru contribuţia adusă filmului documentar românesc
- Premiul Academic al Uniunii Cineastilor din România actorului Victor Rebengiuc care prin arta sa interpretativă a adus o excepţională contribuţie filmului românesc
Premiile anuale ale Asociatiei criticilor si filmologilor din cadrul UCIN:
- Diploma pentru cel mai bun film al anului domnului Radu Jude pentru filmul "Aferim"
- "Premiul Ion Cantacuzino" pentru publicistică cinematografică domnului Cristian Tudor Popescu pentru publicistică de film în format electronic şi print
- "Premiul George Littera" domnului Andrei Gorzo pentru volumul "Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklos Jancso"
- Premiul pentru regie: Corneliu Porumboiu pentru filmul "Comoara"
- Premiul Special al Juriului: Radu Jude pentru filmul "Aferim"
- Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor: "Bucureşti NonStop", regia Dan Chişu
Etichete:
Bucharest,
Bucureşti,
cinema,
cinematografie,
divertisment,
entertainment,
film,
Geanina Corondan,
Laurenţiu Damian,
Mihai Găinuşă,
Romania,
România,
UCIN,
Uniunea Cineaştilor
vineri, 20 mai 2016
Gala UCIN 2016: Stere Gulea despre TVR şi starea cinemaului românesc
Interviu realizat cu preşedintele juriului premiilor UCIN, domnul Stere Gulea, prilejuit de desfăşurarea Galei UCIN 2016, ce a avut loc pe 16 mai 2016 la Cercul Militar din Bucureşti.
Etichete:
Bucharest,
Bucureşti,
divertisment,
entertainment,
interviu,
presă,
Romania,
România,
Stere Gulea,
televiziune,
Televiziunea Română,
TVR,
UCIN,
Uniunea Cineaştilor
joi, 19 mai 2016
Gala UCIN 2016: Vartan Arachelian despre situaţia Televiziunii Române
Interviu realizat cu domnul Vartan Arachelian, prilejuit de desfăşurarea Galei UCIN 2016, ce a avut loc pe 16 mai 2016 la Cercul Militar din Bucureşti.
Etichete:
Bucharest,
Bucureşti,
divertisment,
entertainment,
interviu,
presă,
Romania,
România,
televiziune,
Televiziunea Română,
TVR,
UCIN,
Uniunea Cineaştilor,
Vartan Arachelian
Gala UCIN 2016 - interviu în exclusivitate cu Laurenţiu Damian
Interviu în exclusivitate cu preşedintele Uniunii Cineaştilor (UCIN), Laurenţiu Damian, cu prilejul Galei UCIN 2016 , festivitate ce a recompensat realizările cinematografiei româneşti din anul precedent, 2015. Eveniment desfăşurat la Cercul Militar din Bucureşti pe data de 16 mai 2016.
Etichete:
Bucharest,
Bucureşti,
cinema,
cinematografie,
cultură,
divertisment,
entertainment,
interviu,
Laurenţiu Damian,
Romania,
România,
UCIN,
Uniunea Cineaştilor
duminică, 8 mai 2016
Un mincinos şi un ipocrit: Cătălin Tolontan
Nu ştiu de ce dar eu cred, domnule Tolontan, că sunteţi un mincinos şi UN IPOCRIT! Şi o să argumentez de ce.
Sunteţi un mincinos pentru că faceţi parte din cei care ani de zile au vehiculat nişte cifre mincinoase, aruncând blam - prin propagarea acestor cifre - asupra unei instituţii NAŢIONALE româneşti pe care nu aveaţi de ce să o învinuiţi. Mai ţineţi minte lozincile acelea cu 'enşpe mii de biserici şi DOAR 425 de spitale. uite că vă daţi de gol că aţi minţit. Sunt DOAR 289. Unde sunt restul până la 425? Păi... le-a desfiinţat Băsescu. ŞI NIMENI DIN RÂNDUL SECULARO-ATEILOR NU A ZIS NICI PÂS! Pentru că cifrele mincinoase au fost promovate încă din 2010, iar dezastrul închiderii atâtor unităţi spitaliceşti s-a produs în 2011.
Apoi, sunteţi şi un ipocrit, domnule Tolontan, pentru că EU vă acuz (şi) pe dumneavoastră de participare la crima în massă dusă de guvernele lui Băsescu după dezastrul de la Fukuşima. Pentru că atunci aţi închis ochii la o carenţă oribilă legată de măsurile de alertare şi protejare a populaţiei în faţa iradierii cauzate de substanţele emise de centrala japoneză. În fapt, în acele zile (şi mult după aceea) NU AU FOST LUATE NICI UN FEL DE MĂSURI. Mai mult, în farmacii au lipsit cu desăvârşire pastilele cu iod - tabletele alea nenorocite pe care regimul Ceauşescu a avut bunul simţ să le administreze românilor. Aşa că v-aţi făcut complice. prin omisiune.
Sunteţi un mincinos pentru că faceţi parte din cei care ani de zile au vehiculat nişte cifre mincinoase, aruncând blam - prin propagarea acestor cifre - asupra unei instituţii NAŢIONALE româneşti pe care nu aveaţi de ce să o învinuiţi. Mai ţineţi minte lozincile acelea cu 'enşpe mii de biserici şi DOAR 425 de spitale. uite că vă daţi de gol că aţi minţit. Sunt DOAR 289. Unde sunt restul până la 425? Păi... le-a desfiinţat Băsescu. ŞI NIMENI DIN RÂNDUL SECULARO-ATEILOR NU A ZIS NICI PÂS! Pentru că cifrele mincinoase au fost promovate încă din 2010, iar dezastrul închiderii atâtor unităţi spitaliceşti s-a produs în 2011.
Apoi, sunteţi şi un ipocrit, domnule Tolontan, pentru că EU vă acuz (şi) pe dumneavoastră de participare la crima în massă dusă de guvernele lui Băsescu după dezastrul de la Fukuşima. Pentru că atunci aţi închis ochii la o carenţă oribilă legată de măsurile de alertare şi protejare a populaţiei în faţa iradierii cauzate de substanţele emise de centrala japoneză. În fapt, în acele zile (şi mult după aceea) NU AU FOST LUATE NICI UN FEL DE MĂSURI. Mai mult, în farmacii au lipsit cu desăvârşire pastilele cu iod - tabletele alea nenorocite pe care regimul Ceauşescu a avut bunul simţ să le administreze românilor. Aşa că v-aţi făcut complice. prin omisiune.
CRIME ÎN MASSĂ! Şi nimeni nu cercetează dar se minte în neştire.
Cazuri peste cazuri în lumea medicală - Eckeng, dezinfectanţi, ecoli mai mult sau mai puţin depistaţi... Dar o să vă spun eu
una şi mai dură, mai ales pentru cei care au în îngrijire nişte micuţi. Mai ţineţi minte
dezastrul de la Fukuşima? Ei bine, în vremea acelui dezastru din
farmaciile din România au lipsit COMPLET pastilele de iod, pastile cu
care tiroida ar fi fost supra-încărcată spre a nu se mai permite
acumularea de iod radioactiv emis în urma incidentului. Asta deşi
deasupra Europei, şi deci a României, era constatată prezenţa unui nor
de iod radioactiv. S-au trezit nişte indiviz să vorbească însă, cu
ocazia comemorării a 30 de ani de la Cernobâl cum că nu se luaseră
măsuri în România de atunci. Minţeau cu neruşinare. Mie însumi mi se
administraseră tabletele la şcoală iar media anunţaseră populaţia să
evite spaţiile deschise, să se închidă fântânile...
Dar altceva e interesant, pentru că amintiţilor mincinoşi LE-A IEŞIT PORUMBELUL DIN GURĂ. Au zis ei că de cinci ani se manifestă o recrudescenţă a bolilor cauzate de radiaţii în rândul populaţiei şi, mai ales, în rândul copiilor, dar - zic ei minţind cu neruşinare - din cauza Cernobâlului, deşi cauza E-VI-DEN-TĂ este Fukuşima. Oare de ce se minte atât de cinic? Pe cine protejează şi de ce? Poate fi numită atitudinea această drept încercare de CRIMĂ ÎN MASSĂ?
Dar altceva e interesant, pentru că amintiţilor mincinoşi LE-A IEŞIT PORUMBELUL DIN GURĂ. Au zis ei că de cinci ani se manifestă o recrudescenţă a bolilor cauzate de radiaţii în rândul populaţiei şi, mai ales, în rândul copiilor, dar - zic ei minţind cu neruşinare - din cauza Cernobâlului, deşi cauza E-VI-DEN-TĂ este Fukuşima. Oare de ce se minte atât de cinic? Pe cine protejează şi de ce? Poate fi numită atitudinea această drept încercare de CRIMĂ ÎN MASSĂ?
luni, 25 aprilie 2016
Domnul Cătălin Predoiu ori ne socoate proşti, ori face pe prostul, ori este el însuşi un prost!
În seara ce a trecut, la emisiunea doamnei Elena Vijulie de la Digi
24. printre întrebări i s-a strecurat şi una privind vulnerabilităţile
candidatului ce a fost Marian Munteanu, care ar fi colaborat cu
Securitatea. "Nu ar fi fost fireşti aceste verificări (la CNSAS n.n..)?"
- întreabă Elena Vijulie. Iar domnul Predoiu răspunde imediat cum că
PNL a şi trecut la abordarea instituţiei respective (CNSAS) spre a
cerceta cazul. Ba chiar insinuează parşiv că Marian Munteanu, prin
faptul că a acţionat elegant şi s-a retras din competiţia electorală, ar
fi recunoscut tacit că ar fi colaborat! Nu această chestiune ne
interesează - de altminteri Marian Munteanu a anunţat că îi va aduce în
faţa instanţei pe cei ce l-au caomniat - ci alt aspect ne preocupă.
DOMNULE PREDOIU, CE AŢI SPUS? CĂ PARTIDUL A SESIZAT CNSAS!? Pe ce bază legală, domnule? Ca ce chestie? Cu ce drept? Hai să ne uităm în legislaţie, domnule Predoiu, că să vedem clar la ce faceţi referire, şi anume despre OUG 24 din 2008 publicată în Monitorul Oficial nr 182 din 10 martie 2008 şi de Legea 293 din 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 800 din 28 noiembrie 2008, prin care se aduc unele modificări ordonanţei amintite.
Ori Ordonanţa vorbeşte de accesul LA PROPRIUL DOSAR şi desconspirarea securităţii iar în conformitate cu aceasta DOAR anumite categorii intră sub incidenţa Legii. Şi anume:
- persoanele care au fost VICTIMILE Securităţii şi cărora li se asigură accesul LA PROPRIUL DOSAR, acces asigurat lor sau familiilor lor (Capitolul I, articolul 1 paragraf 1 şi paragraf 8). Acestora şi numai acestora li se declină identitatea securiştilor ori turnătorilor care s-au ocupat de dosar (articolul 1, paragraf 7).
- un evantai de DEMNITARI şi FUNCŢIONARI ai statului (capitolul I, articolul 3) în rândul cărora intră şi candidaţii la diversele alegeri. Facem o menţiune aici. Legea 293 a abrogat un paragraf (c) din OUG 24 şi e semnificativ cine scăpa astfel de examinare ("c membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;" - sic! n-m.)
- precum şi REVOLUŢIONARII (capitolul I, articolul 3, paragraf z).
Şi acum revenim la subeictul Marian Munteanu. Despre care CANDIDATURĂ OFICIALĂ vorbiţi în cazul lMM, domnule Predoiu? O canduidatură oficială presupune depunerea dosarului de candidat, cu semnăturile aferente, la Biroul Electoral. CÂND a depus MM acest dosar pentru ca CNSAS să poată efectua în mod LEGAL demersul investigativ? Vă spun eu când: niciodată. Pentru că Marian Munteanu nu a fost înscris în nici un moment oficial în cursa pentru Primăria Capitalei şi nici pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Poate o să replicaţi, domnule Presoiu, că nu stăpâniţi asemenea amănunte. dar ar fi trebuit să le cunoaşteţi! Doară respectiva OUG poartă, la finalul ei, şi distinsa dumneavoastră semnătură în calitatea pe care o aveaţi în 2008 de Ministru al Justiţiei.
Pe înregistrarea video de mai jos puteţi vedea alegaţiile acestui Cătălin Predoiu pe chestiunea Marian Munteanu cam de pe la minutul 5:
DOMNULE PREDOIU, CE AŢI SPUS? CĂ PARTIDUL A SESIZAT CNSAS!? Pe ce bază legală, domnule? Ca ce chestie? Cu ce drept? Hai să ne uităm în legislaţie, domnule Predoiu, că să vedem clar la ce faceţi referire, şi anume despre OUG 24 din 2008 publicată în Monitorul Oficial nr 182 din 10 martie 2008 şi de Legea 293 din 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 800 din 28 noiembrie 2008, prin care se aduc unele modificări ordonanţei amintite.
Ori Ordonanţa vorbeşte de accesul LA PROPRIUL DOSAR şi desconspirarea securităţii iar în conformitate cu aceasta DOAR anumite categorii intră sub incidenţa Legii. Şi anume:
- persoanele care au fost VICTIMILE Securităţii şi cărora li se asigură accesul LA PROPRIUL DOSAR, acces asigurat lor sau familiilor lor (Capitolul I, articolul 1 paragraf 1 şi paragraf 8). Acestora şi numai acestora li se declină identitatea securiştilor ori turnătorilor care s-au ocupat de dosar (articolul 1, paragraf 7).
- un evantai de DEMNITARI şi FUNCŢIONARI ai statului (capitolul I, articolul 3) în rândul cărora intră şi candidaţii la diversele alegeri. Facem o menţiune aici. Legea 293 a abrogat un paragraf (c) din OUG 24 şi e semnificativ cine scăpa astfel de examinare ("c membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;" - sic! n-m.)
- precum şi REVOLUŢIONARII (capitolul I, articolul 3, paragraf z).
Şi acum revenim la subeictul Marian Munteanu. Despre care CANDIDATURĂ OFICIALĂ vorbiţi în cazul lMM, domnule Predoiu? O canduidatură oficială presupune depunerea dosarului de candidat, cu semnăturile aferente, la Biroul Electoral. CÂND a depus MM acest dosar pentru ca CNSAS să poată efectua în mod LEGAL demersul investigativ? Vă spun eu când: niciodată. Pentru că Marian Munteanu nu a fost înscris în nici un moment oficial în cursa pentru Primăria Capitalei şi nici pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Poate o să replicaţi, domnule Presoiu, că nu stăpâniţi asemenea amănunte. dar ar fi trebuit să le cunoaşteţi! Doară respectiva OUG poartă, la finalul ei, şi distinsa dumneavoastră semnătură în calitatea pe care o aveaţi în 2008 de Ministru al Justiţiei.
Pe înregistrarea video de mai jos puteţi vedea alegaţiile acestui Cătălin Predoiu pe chestiunea Marian Munteanu cam de pe la minutul 5:
sâmbătă, 23 aprilie 2016
SITUAŢIA DIN TVR: câţiva din lista de mai jos ar trebui să ajungă la puşcărie
Aflăm că excluderea TVR din cadrul Eurovision e cauzată de datorii faţă de EBU acumulate în ultimii 8 ani. dar cine-s indivizii care au condus instituţia şi, deci, care ar fi trebuit traşi la răspundere, asta văd că nu mai spune nimeni. Atunci îi amintim noi pe respectivii directori ai TVR:
- 2007-2010 Alexandru Sassu, în mandatul căruia s-au derulat alegerile prezidenţiale câştigate de Băsescu (al doilea mandat) şi la care TVR a cedat ruşinos dreptul de a prezenta dezbaterile între candidaţi. Nu numai ruşinos dar şi ILEGAL
- 2010-2012 Alexandru Lăzescu. preşul cu care se ştergea Băsescu pe picioare şi în mandatul căruia doamna colonel Rodica Culcer tăia şi spânzura la redacţia ştiri
- 2012 (dar nici măcar o lună de zile) Radu Călin Cristea
- 2012-2013 Claudiu Elwis Săftoiu, ce a pendulat politic între Marinar şi Varan
- 2013-2015 Stelian Tănase, fost tartore la GDS şi, sub preşedinţia sa la TVR, tartore şi la instituţia publică de vreme ce a oprit chiar în timpul emisiei un documentar celebru ("Moştenirea clandestină")
- 2015-prezent Irina Radu
Sub mandatele unora de mai sus camarila 'telectualilor lui Băsescu (Patapievici, Liiceanu, Pleşu) a încasat bani frumoşi. Am dori să ştim şi câţi. Poate o anchetă DNA s-ar lăsa şi cu arestări în rândul ăstora. În perioada lui Stelian Tănase remarcăm şi reşapare unor goarne băsiste pescuite indeosebi de laBe1TV, cocoţate acum pe sticla telejurnalelor postului public. Am dori să ştim iarăşi câţi bani sunt în joc şi pe ce criterii s-au făcut angajările. O fi rost de DNA şi aici?
Răspundem ascultătorilor: candidatură PNL
- Ce a spus Predoiu când a aflat că este candidatul oficial al PNL la alegerile locale?
- "Am îmbrăcat cămaşa morţii... electorale!"
- "Am îmbrăcat cămaşa morţii... electorale!"
vineri, 22 aprilie 2016
UITE CINE SE DELIMITA DE MARIAN MUNTEANU!
Aţi mai auzit până în aceste zile de Raeţchi-Scaraeţchi? Eu, în afară de afişele de care te loveşti pe toate străzile, n-aveam habar cine e tipul. Cică e candidat la Sectorul 5 şi s-a întărit târtiţa în el contra "extremismului legionar". Numai că s-au găsit nişte băieţi să se uite şi în trecutul catindatului revoltat. Ţi au descoperit că respectivul a fost consilier parlamentar al deputatului... Corneliu Ciontu. Consilierul unui PRM-ist! Ceea ce îl face, nu-i aşa?, mai frecventabil în faţa mahărilor liberali! Dar oare numai acestui fapt să se datoreze ascensiunea fulminantă? Neh! Pentru că băiatu' e băiat de băiat, adică al lui Geo Raeţchi, ăla cu "Zi-le domnu' Geo!", aşa ne informează "ZiariştiOnLine" - uite aici e link-ul.
Deocamdată să observăm că prin această filieră se deschid uşile către Varan, că Varanul fiind patron de Antenă 1, automat şi porţile politice şi oengiste se deschid vajnicului "antiextremist". Dar numai atât? Ei bine, NU! Ia uite aici ce dă de înţeles însuşi răposatul CORNELIU VADIM TUDOR, deşi remarcăm că ţinta nu era un guşter cu muci la nas precum Scaraeţchi ăsta, ci un veritabil dinozaur precum Corneliu Ciontu:
"O vreme, Ciontu a vagabondat, bezmetic, de la un partid la altul. În răstimpuri, îşi vărsa lapţii în fosta secretară Olimpia, ex-soţia lui Geo Raeţchi. "
O fi chiar mama genialului combatant? Da, chiar ea este. Aşa ne spune un contra-candidat al dânsului, Cătălin Stochiţă:
"In afara de talentul de a “ciordi” munca si ideilor oamenilor din
Sectorul 5 Raetchi are o singura calitate remarcabila oportunismul
demonstrat pe traseul politic PRM-PC-PNL. Dorinta de a parveni politic
este dublata de fervoarea cu care pupa in fund pe oricine l-ar ajuta
putea in cariera politica de la Doamna Gorghiu – CoPresedintele PNL,
Cristian Olteanu- Consilier General, Presedintele PNL Sector 5, seful
clanului Olteanu care a devalizat RADET si Electrica si finatatorul
campaniei electorale a lui Raetchi pina la regretatul Corneliu Vadim
pentru care lipea afise electorale in anul 2004 si Corneliu Ciontu, cel
care l-a angajat consilier la Parlament si l-a lansat in politica din
milostenie la rugamintea doamnei Olimpia, secretara sa si mama “geniului
politic” Ovidiu Raetchi"
sâmbătă, 16 aprilie 2016
Dar ce preferă Dumnezeu?
Uite că Dumnezeu preferă să-şi pogoare Sfânta Lumină în bisericuţa Sfântului Mormânt aflată în mijlocul impozantei Catedrale a Sfântului Mormânt. Şi preferă s-şi trimită lumina harică NUMAI în faţa rugăciunilor Patriarhului ORTODOX al Ierusalimului, patriarh care vine până la intrarea Sfântului Mormânt îmbrăcat în odăjdii sfinte, lucrate cu aur şi argint. Şi uite că Dumnezeu preferă, în acelaşi timp, să nu impună în mod absolut, lăsând spaţiu fiecărui om de a decide liber de crede sau nu în natura miraculoasă a focului ce se răspândeşte, rapid, de la o lumânare la alta.
Imaginea de mai sus provine de pe site-ul unei publicaţii israeliene, Haaretz, de la un articol ce se ocupă de reprezentarea artistică a miracolului (aşa îl numeşte chiar autorul!) ce se produce la Ierusalim de cel puţin 1200 ani.
Imaginea de mai sus provine de pe site-ul unei publicaţii israeliene, Haaretz, de la un articol ce se ocupă de reprezentarea artistică a miracolului (aşa îl numeşte chiar autorul!) ce se produce la Ierusalim de cel puţin 1200 ani.
vineri, 15 aprilie 2016
"La Sagrada Familia" instrumentalizată ideologic de extremiştii de stânga
În ultimul timp pe stângiştii noştri scumpi (liberalo progresişti, s-avem pardon!) îi aflăm în gură numai cu Sagrada Familia din Barcelona, pe care o contra-propun Catedralei Neamului Românesc. Cică, cât de hidoasă ar fi Catedrala din Capitala României. Şi cât de super aceea din Barcelona. Şi cum ar fi ea la fel de slută ca şi Palatul Parlamentului (Casa Poporului) şi ar reprezenta aceleaşi tendinţe spre megalomanie ca pomenita clădire guvernamentală.
Să lăsăm de-o parte chestiunea casei Poporului - obiectiv inclus OBLIGATORIU în cicuitele turistice bucureştene - şi să revenim la Sagrada Familia. Pe care un anarhist celebru ar fi vrut-o... demolată! La George Orwell mă refer, care în "Omagiu Cataloniei" se referă în aceste cuvinte la vestita catedrală:
"For the first time since I had been in Barcelona I went to have a look at the cathedral [La Sagrada Familia] - a modern cathedral, and one of the most hideous buildings in the world... Unlike most of the churches in Barcelona it was not damaged during the revolution - it was spared because of its 'artistic value', people said. I think the Anarchists showed bad taste in not blowing it up when they had the chance."
Aş fi dat extrasul în limba română dar, ca un făcut, nu găsesc acum volumul în bibliotecă. Dar e bine şi aşa.
Observăm două lucruri. În primul rând, că în Catalonia dictaturii anarho-bolşevice cele mai multe biserici fuseseră distruse - "Spre deosebire de cele mai multe biserici, ea (Catedrala) nu fusese distrusă în timpul revoluţiei". Anarho-bolşevicii aplicaseră, pesemne, avant la lettre, sloganul binecunoscut "Vrem spitale, nu catedrale", dar la modul ciuntit. Că de credinţa că "Dumnezeu preferă lucrurile mici" nu putem să-i credităm. Spre diferenţă de ipocriţii mioritici, anarho-bolşevicii catalani erau sinceri: atei (şi asasini) până-n pânzele albe. Ştim însă sigur că, deşi aveau spitale şi nu mai aveau catedrale (biserici, mă rog) spaiolii republicani nu mai aveau... mâncare. Aşa cum nu avea să mai fie mâncare în tot lagărul socialist.
Atunci de ce nu s-o fi apucat să distrugă "una din cele mai hidoase clădiri din lume". Aici cred că ne aflăm în plină dispută estetică. Locuitorii din Peninsula Iberică aveau, pur şi simplu, alte preferinţe estetice, conform tiparului înscris în mentalul colectiv forjat din împreunarea stilului maur cu acela creştin, şi, de aici, preferinţa pentru formele gândite de Gaudi. Ceea ce se opunea vederilor "internaţionaliste" ale unui tovarăş precum Orwell.
Dar vie întrebarea noastră. Nu cumva ideile estetice ale contestatarilor Catedralei româneşti sunt calate pe acelaşi tipar internaţionalist precum fuseseră şi cele ale lui Orwell la vremea sa? Eu cred că da! Iar noul internaţionalism "estetic" (şi nu numai) are în spate un finanţator: Soros. Atunci de ce i-am credita pe aceşti cu monopolul adevărului, inclusiv în plan artistic?
PS: nu faceţi din Orwell un sfânt. Abia după ce a cunoscut ipocrizia bolşevicilor în sensul cel mai brutal şi criminal a început să realizeze hidoşenia din spatele stângii.
Etichete:
anticreştinism,
Barcelona,
Bucureşti,
Catalonia,
catedrală,
corectitudine politică,
creştinism,
George Orwell,
neokominternism,
Ortodoxie,
politică,
propagandă,
religie,
Sagrada Familia,
Soros,
Taxi
Abonați-vă la:
Postări (Atom)