Văzut ca un playboy de către presă (şi cu temeinice motive), uite că fostul soţ al Monicăi Gabor se prezintă cu un program structurat de administrare a Bucureştilor, pe care l-am preluat de aici.
Sunt atinse puncte fierbinţi - protecţia arhitecturală a Bucureştilor, normalizarea traficului, "domesticirea" birocraţiei. Dar găsim şi unele măsuri care nu intră sub jurisdicţia nici a primarului general, nici a CGMB, şi asta pentru că ar fi nevoie mai întâi de schimbarea legislaţiei. Beizadeaua din el (din micuţul Irinel) este trădată şi de micul amănunt că se pare că nu are habar de faptul că pensionarii au deja gratuitate pe mijloacele de transport în comun ale RATB.
1. Asigurarea transparentei:
1.1. Data, ora şi ordinea de zi a şedinţelor de consiliu să fie postate pe prima pagină a website-ului primăriei. Informaţiile legate de şedinţele lunare să fie cât mai accesibile cetăţenilor.
1.2. Ordinea de zi a fiecãrei şedinţe de consiliu să fie însoţită de documentaţia aferentă (pentru a putea înţelege toate punctele de pe ordinea de zi fiind necesară o detaliere a acestora). De asemenea, după fiecare dintre şedinţele de consiliu local, să fie postat pe website, în termen de maxim o săptămână, procesul verbal al şedinţei.
1.3. Procesele verbale ale şedinţelor să precizeze neapãrat şi voturile nominale ale consilierilor în dreptul fiecărei hotărâri de consiliu de pe agenda şedinţei (cine a votat pentru, cine a votat împotrivă, cine s-a abţinut si ce partid reprezintã).
1.4. Următoarele informaţii despre consilierii locali şi generali sã fie postate pe pagina web oficială a primăriei: numele, prenumele, datele de contact (cel puţin o adresă de e-mail şi un număr de telefon), orarul consultărilor publice lunare şi locul de desfăşurare a acestora.
1.5. Cetăţenii să aibe posibilitatea de a se înscrie pe o listă de presă prin care să le fie transmise comunicările publice ale instituţiilor. Acest formular să fie disponibil online şi să fie un instrument uşor de folosit.
1.6. Accesul în sala de şedinţe să se facă în baza cărţii de identitate, fără nicio notificare prealabilă din partea cetăţenilor care doresc să participe la şedinţe.
1.7. Procesele verbale ale Comisiilor de specialitate sã fie publicate pe site-ul instituţiei, ca şi votul individual al tuturor membrilor comisiilor tehnice, iar procesul verbal sã fie făcut public integral imediat după fiecare şedinţă. Şedinţele Comisiilor de specialitate sã fie anunţate public, iar accesul persoanelor interesate să fie liber. Ar fi de dorit ca şi şedinţele consiliilor locale de sector să fie transmise live prin camere video, pe site-ul instituţiei, iar înregistrările acestora să fie disponibile online.
1.8. În cadrul PMB sã fie înfiinţat un birou de informare care să pună din oficiu la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare, hotărâri de consiliu, proiecţii bugetare, etc.
1.9. Informaţiile de natură tehnică (planurile de urbanism, bugetul local/general etc.) sã fie formulate într-un limbaj accesibil publicului larg (în condiţiile actuale nu există un proces autentic de consultare publică deoarece se furnizează cetăţenilor informaţii tehnice greu accesibile persoanelor nespecializate).
1.10. Regulamentele de funcţionare şi organizare ale Primăriilor şi Consiliilor Locale vor cuprinde prevederi referitoare la participarea actorilor sociali interesaţi (ONG-uri, grupuri de cetăţeni şi cetăţeni) la procesul decizional.
1.11. Primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti sã elaboreze mecanisme adecvate de consultare şi informare si cu sprijinul societăţii civile.
1.12. Pentru orice contract semnat de o autoritate publică locală sã fie făcute publice majorările de costuri pentru valoarea totală a investiţiei cînd respectivele majorări depăşesc cu 15% inflaţia.
2. Protectia mediului:
2.1. Definirea unor zone urbane în care să fie implementate măsuri de descurajare a atraficului rutier.
2.2. Încurajarea transportului local alternativ (altul decât cu maşini personale):
2.3. Construirea şi mentenanţa pistelor pentru biciclişti. Mutarea acestora pe carosabil pentru a nu mai fi ocupate de masini parcate pe trotuare.
2.4. Extinderea zonelor pietonale în oraş;
2.5. Construirea de parcări în zonele limitrofe ale oraşului, bine conectate la linii de transport în comun, astfel încât să se încurajeze oprirea traficului dinafara oraşului la marginea acestuia.(iniţierea unor demersuri de colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru constituirea nodurilor intermodale cu parcări pentru navetişti, cu perdele verzi).
2.6. Construirea şi mentenanţa rutelor de ocolire a oraşului
2. 7. Verificarea constantă a şantierelor din oraş – indiferent de mărimea acestora – şi sancţionarea riguroasă a celor care încalcă prevederile acordurilor de mediu.
2.8. Implementarea unui program de evaluare sistematică a stării instalaţiilor de distribuţie a apei din interiorul imobilelor.
2.9. Iniţierea de către autorităţi a unui program prin care asociaţiile de proprietari să fie susţinute în efortul de înlocuire rapidă a instalaţiilor neconforme (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri.
3. Spatiile verzi:
3.1. Corelarea cu documentaţiile de urbanism (PUG) pentru definirea corectă a spaţiilor verzi pentru care se aplică prevederile OUG 114/2007.
3.2. Mărirea accentuată a suprafeţelor de spaţii verzi prin conservarea celor existente şi realizarea unor spaţii verzi noi în zonele deficitare şi în cele de dezvoltare urbană. Constituirea unor reţele de spaţii verzi prin conectarea celor existente şi inserarea unora noi.
3.3. Direcţiile de Administraţia Domeniului Public să facă apel la proiectanţi de specialitate / peisagişti, şi să existe proiecte de (re)amenajare a spaţiilor verzi, care parcurg toate etapele unui proiect (inclusiv consultarea populaţiei).
3.4. Constituirea unor rezerve funciare pentru perdele de protecţie şi pentru conservarea a cât mai multor zone naturale. în extravilanul apropiat.
3.5. Încurajarea şi implementarea ca exemple a unor variante neconvenţionale de creştere a suprafeţei verzi cum este utilizarea acoperişurilor verzi, a grilajelor cu gazon în loc de suprafeţe asfaltate etc. şi definirea lor ca ”spaţii îmbunătăţite”, nu ca spaţii verzi.
3.6. Verificarea şi definitivarea registrului spaţiilor verzi şi publicarea on-line a hărţii spaţiilor verzi prevăzute în proiect.
3.7. Folosirea în spaţii verzi şi amenajări peisagistice cu precădere a speciilor autohtone de arbori şi arbuşti.
3.8. Oprirea practicii de a reduce biodiversitatea în parcuri prin gazonări intensive, ceea ce duce la dispariţia speciilor locale şi rupe echilibrul ecologic.
3.9. Folosirea în spaţii verzi şi amenajări peisagistice a speciilor perene, cu rezistenţă mare la poluare şi praf, care necesită îngrijiri minime pe termen lung.
4. Protectia Patrimoniului Construit
4.1. Măsuri fiscale de sprijin pentru proprietarii imobilelor istorice:
În absenţa unor măsuri eficiente de sprijin financiar al proprietarilor de imobile cu valoare arhitecturală şi ambientală, eforturile pentru protejarea şi conservarea patrimoniului sunt sortite eşecului. Măsurile trebuie însoţite de sancţiuni şi servituţi, în spiritul echităţii sociale şi economice. Proprietarii imobilelor istorice se vor bucura, astfel, de îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi de creşterea valorii de piaţă a locuinţelor lor. În plus, de conservarea identităţii istorice a Bucureştiului vor beneficia toţi locuitorii oraşului prin crearea unui spaţiu public armonios, care să le întărească sentimentul de apartenenţă civică şi să stimuleze turismul cultural.
Pe termen lung, scopul acestor măsuri este crearea unor mecanisme de piaţă în favoarea conservării patrimoniului construit.
4.2. Elaborarea unui studiu de fezabilitate referitor la folosirea instrumentelor financiare (exemplu JESSICA, Fonduri structurale, etc.) pentru proiecte de regenerare urbană a zonelor istorice (vezi Agenţia de Dezvoltare Locală pentru pregătirea şi derularea unor programe cu finanţare din alte surse decât bugetul local).
Instituirea de subvenţii pentru lucrări de restaurare (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri).
4.3. Control şi sprijin tehnic pentru ca lucrările de reabilitare termică să respecte principiile de conservare a patrimoniului (nu pentru polistirenizarea faţadelor).
4.4. Elaborarea regulamentului de aplicare a legii 153/2011, care să includă:
- identificarea imobilelor şi şantierelor abandonate şi a terenurilor virane din zonele protejate;
- sancţiuni pentru proprietarii acestora.
4.5. Măsuri administrative:
4.5.1. Alocarea de resurse pentru înfiinţarea unui Birou de Patrimoniu în cadrul PMB conform 422/2011. Acest birou ar trebui să funcţioneze ca punct de informare, consultare şi sprijin pentru ‘deţinătorii’ de clădiri de patrimoniu, să iniţieze clasări ale imobilelor care se află în proprietatea Municipalităţii, să promoveze concepte moderne de protejare a patrimoniului, să constituie o sursă de informare referitor la liniile de finanţare existente în domeniul patrimoniului.
4.5.2. Înfiinţarea unei Comisii pentru Bucureştiul istoric care să analizeze toate propunerile de intervenţie asupra imobilelor istorice, în interiorul zonele protejate şi a ariilor de protecţie a monumentelor istorice. Rolul Comisiei să fie acela de a proteja identitatea arhitecturală, ambientală, culturală şi istorică a zonelor construite protejate şi a monumentelor istorice şi a ariilor lor de protecţie. Comisia sa fie formată din istorici, sociologi, antropologi, jurnalişti specializaţi în probleme de patrimoniu, directori de muzee, reprezentanţi ai societăţii civile, consilieri locali. Rolul ei sa fie acela de a-l consilia pe Primarul General înainte de eliberarea avizului de oportunitate, iar deciziile în interiorul Comisiei sa fie luate prin consens.
4.5.3. Interzicerea finanţării de către beneficiari privaţi a studiilor istorice în vederea obţinerii autorizaţiilor de desfiinţare şi construire. Studiile sa fie finanţate de PMB din amenzile pe case şi terenuri abandonate şi/sau printr-o taxă plătită de beneficiar şi sa fie elaborate fie de experţi independenţi atestaţi de MCPN, fie de Institutul Naţional al Patrimoniului, eliminându-se în acest fel conflictele de interese. Studiile istorice să devină documente publice.
4.5.4. Interzicerea panourilor şi meshurilor publicitare pe monumente istorice şi pe arterele principale ale Capitalei, cu excepţia perioadelor când se întreprind lucrări de restaurare (regulamentul a fost deja elaborat in 2009 de PMB, dar nu a fost încă introdus pe agenda CGMB).
4.5.5. Iniţierea şi ducerea la bun sfârşit a exproprierii pentru cauza de utilitate publică a unor monumente de mare vizibilitate precum Palatul Ştirbei, Moara lui Assan, Kiseleff 35-37 etc. (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri)
4.5.6. Prelungirea valabilităţii Planului Urbanistic Zonal Centrul Istoric al Municipiului Bucureşti, a Planului Urbanistic de detaliu pe zona pilot A a Centrului Istoric, delimitarea de noi zone construite protejate. Continuarea inventarierii celor 98 zone protejate existente.
5. Educatia şi informarea
5.1. Program de informare a locuitorilor din zonele protejate ne-inventariate cu privire la importanţa culturală, arhitecturală şi ambientală a acestora, prin elaborarea unor ghiduri care să inventarieze şi să ilustreze bunele practici în materie de intervenţii asupra imobilelor istorice.
5.2. Program de informare referitor la cartarea imobilelor pentru locuitorii din cele 15 zone construite protejate deja inventariate.
5.3. Afişarea pe site-ul PMB a tuturor informaţiilor utile deţinătorilor de imobile de patrimoniu şi locuitorilor din zonele construite protejate.
6. Protectia si dreptatea socialã
6.1. Serviciile sociale şi medicale pentru pensionari si pentru persoanele vulnerabile:
Persoanele vulnerabile sunt locuitori ai Bucureştiului care există şi care au drepturi şi responsabilităţi, chiar dacă uneori nu posedă nici mãcar acte de identitate. Capitala are obligaţia de a le asigura şanse egale cu cele ale tuturor celorlalţi locuitori ai oraşului. Este necesară o mai bună corelare între Primăria Generală şi primăriile de sector în programele de sprijin social.
Pentru menţinerea şi asigurarea continuităţii serviciilor sociale şi medicale adresate pensionarilor si persoanelor vulnerabile sunt necesare:
6.1.1. Extinderea la toate sectoarele a programului de Policlinică socială pentru persoanele care nu au asigurare medicală, persoanele adulte fără adăpost, etc.
6.1.2. Activităţi de reducere a discriminării şi stigmatizării persoanelor infectate cu HIV, consumatorilor de droguri, persoanelor ce practică sexul comercial, persoanelor fără adăpost, etnicilor roma, respectiv activităţi de informare şi formare adresate atât posibililor beneficiari ai serviciilor cât şi ofertanţilor de servicii; organizarea unei campanii de informare a publicului printr-un parteneriat cu ONG-urile care activează în domeniu, în cadrul căruia primăriile să pună la dispoziţia campaniei spaţii de amplasare a unor puncte de informare (chioşcuri/containere) şi spaţii de afişaj, iar ONG-urile să contribuie cu materiale de informare şi voluntari.
6.1.3. Documentarea situaţiei pensionarilor si a grupurilor vulnerabile de către autorităţile publice locale din Bucureşti.
6.1.4. Iniţierea de noi servicii care să completeze necesarul de nevoi şi care să fie în mod real accesibile pensionarilor si persoanelor vulnerabile.
6.1.5. Adoptarea urgentă a unor protocoale de lucru pentru asigurarea de servicii sociale pe stradă, în locurile în care persoanele vulnerabile trăiesc.
6.1.6. Implicarea autorităţilor locale în dezvoltarea serviciilor de sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile social.
6.2. Accesibilizare
Autorităţile locale să ia măsuri în vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi în mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/ 2006 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin:
6.2.1. Înlocuirea marcajelor tactile destinate persoanelor cu deficienţe de vedere care s-au deteriorat cu unele realizate din materiale cu o durată de viaţă mai mare.
6.2.2. Montarea de semafoare cu avertizare acustică în toate intersecţiile semaforizate.
6.2.3. Adaptarea staţiilor de transport în comun în conformitate cu prevederile legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil. Montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public.
6.2.4. Imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în comun.Racordarea trotuarelor cu carosabilul prin rampe fără denivelări, nu cu 3-10cm diferenţă de nivel, ca în prezent.
6.2.5. Înlocuirea cu rampe construite (pantă de acces) a rampelor electrice care sunt nefuncţionale în prezent, costă mult şi au durată de viaţă scurtă,
6.2.6. Autorităţile publice să asigure accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi la informaţiile de interes public prin accesibilizarea site-urilor de internet.
6.2.7. Autorităţile să ia măsuri în vederea eliberării trotuarelor de maşinile parcate ilegal, astfel încât trotuarele să poată fi folosite şi de către persoanele cu dizabilităţi.
6.3. Găzduire şi suport pentru persoanele vulnerabile
Iniţierea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea de alternative pentru persoanele fără adăpost sau aflate în alte situaţii de vulnerabilitate sociala, care să includă:
6.3.1. Asigurarea accesibilităţii serviciilor, astfel încât acestea să fie situate în apropierea locurilor în care trăiesc sau muncesc beneficiarii şi/sau în zone centrale ale oraşului (nu la periferie şi nu în locuri puţin accesibile).
6.3.2. Crearea unor spaţii în care persoanele fără adăpost să aibă acces la apă/duşuri.
6.3.3. Amplasarea de containere cu destinaţia de locuinţe temporare pe terenurile virane care aparţin autorităţilor locale, pe baza colaborării cu ONG-uri de profil.
6.3.4. Iniţierea de proiecte pilot de colaborare cu serviciile medicale private pentru asigurarea de asistenţă medicală gratuită persoanelor fără adăpost referite de serviciile sociale acreditate.
6.3.5. Implicarea organizaţiilor nonguvernamentale în planificarea şi în implementarea serviciilor sociale
6.3.6. Implicarea ONG-urilor de profil în realizarea strategiilor locale în domeniul social.
6.3.7. Promovarea şi facilitarea voluntariatului – sprijinirea ONG-urilor care lucrează cu voluntari prin asigurarea de transport gratuit în localitate, prioritate în obţinerea autorizaţiilor pentru manifestări publice/ campanii sociale.
6.3.8. Includerea – în listele de priorităţi ale autorităţilor locale – a capitolului referitor la sprijinirea dezvoltării sectorului nonprofit, ca resursă pentru dezvoltarea socială a Capitalei.
7. Pieţele publice comerciale
Bucureştiul are o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori cu reşedinţa declarată şi câteva sute de mii de persoane în tranzit.În trecut, pieţele publice asigurau desfacerea produselor agricole direct de la producători, iar la diferite evenimente tradiţionale, mesteşugarii vindeau diferite obiecte manufacturiere. Acum, la nivelul anului 2012 pieţele publice se află într-o situaţie alarmantă.
7.1. Refacerea pieţei publice tradiţionale “Bibescu-Vodă” pe amplasamentul ei istoric, în perimetrul delimitat de prelungirea bulevardului Corneliu Coposu până la strada Căldărari, de Splaiul Independenţei, de prelungirea bulevardului Nicolae Bălcescu până la Splaiul Independenţei, ultima limită fiind în dreptul bulevardului Regina Maria.
7.2. Protejarea patrimoniului cultural imaterial românesc în zonele pieţelor tradiţionale, Bibescu-Vodă, Obor, care au găzduit sărbătorile Hramurilor Negustoreşti şi Moşii de vară. Restabilirea acestor sărbători străvechi.
7.3. Protejarea pieţelor publice (aşa cum este prevăzut de art. 136 din Constituţia României, art.120 din Legea nr.215/2001 şi art.11 din Legea nr. 213/1998) şi realizarea de proiecte de modernizare a pieţelor publice prin atragerea de Fonduri Europene.
7.4. Implementarea în pieţele tradiţionale a “Conceptul de comert tradiţional românesc”, program intensificat pentru pieţe volante.
8. Protectia animalelor
8.1. Protecţia animalelor ţine atât de respectul pentru viaţa altor specii şi pentru biodiversitate cât şi de confortul şi siguranţa locuitorilor oraşului, de un aspect mai curat şi mai civilizat al străzilor.
8.2. Eficientizarea programului de sterilizare a câinilor cu şi fără stăpân din toată Capitala (elaborat pe baza HCGMB 243/2009 şi 16/2010), identificarea animalelor şi returnarea lor în locurile de provenienţă:
8.3. Intensificarea acţiunilor de colectare a câinilor de către ASPA Bucureşti în vederea sterilizării acestora;
8.4. Înfiinţarea unor clinici mobile (1 clinică per sector) care să funcţioneze alternativ, în diferite zone, min. 8 ore zilnic, după un program stabilit şi mediatizat, în paralel cu continuarea programului actual de sterilizări prin cabinetele veterinare de sector;
8.5. Derularea unor campanii eficiente de adopţie a câinilor nereturnabili, inclusiv prin introducerea unor măsuri de stimulare a adopţiei cu asistenţă medical-veterinară gratuită pe o perioadă determinată;
8.6. Încheierea de contracte cu ONG-uri de protecţie a animalelor dispuse a se implica în programe de sterilizare şi/sau adopţie;
8.7. Înfiinţarea unor registre de evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân la nivelul fiecărui sector şi a unui registru municipal de evidenţă la nivelul Primăriei Generale sau Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti şi obligativitatea deţinătorilor de a-şi identifica şi înregistra câinii în aceste registre;
8.8. Introducerea unei taxe anuale plătibile la PMB pentru fiecare câine cu vârsta de peste 6 luni (care nu este animal de rasă înregistrat la Asociaţia chinologică) deţinut şi nesterilizat.
8.9 Implementarea unor programe educative* în domeniul protecţiei animalelor, în parteneriat cu ONG-. urile de profil (în spiritul principiilor Convenţiei Europene pentru Protecţia Animalelor de Companie – legea 60/2004 prin care autorităţile au obligaţia să promoveze programe de educaţie):
- program educaţional în şcoli, prin Inspectoratul Şcolar;
- program de informare a populaţiei, prin primării – prin pliante, postere, întâlniri, colocvii, mass media.
*care să promoveze: înmulţirea controlată, bunăstarea animalelor de companie, aplicarea legii de protecţie a animalelor 205/2004, educarea stăpânilor de câini în sensul menţinerii curăţeniei stradale, avantajele adopţiei.
9. Planificarea si proiectarea urbanã
CUNOAŞTEREA ORAŞULUI: În secolul XXI, nu se poate face planificare urbană a unui oraş complex fără informaţii georeferenţiate (baze de date care prezintă, în orice punct din oraş, informaţii de ordin social, juridic, fiscal, despre reţele edilitare, despre construcţii, despre spaţii verzi etc.). Acest sistem se numeşte GIS – Sistemul de informaţii georeferenţiate. S-au cheltuit mulţi bani publici pe contracte cu firme care au pus la punct acest sistem.
Acum, informaţiile despre fiecare loc din oraş trebuie aduse la zi prin grija tuturor serviciilor din cadrul PMB şi al primăriilor de sector.
Acest sistem de informaţii trebuie folosit de toate direcţiile şi serviciile din PMB şi din primăriile de sector. Publicul trebuie să aibă acces la cât mai multe informaţii (vezi transparenţă decizională: informarea populaţiei)
Trebuie eliminat monopolul în administrarea datelor. Acest serviciu public poate fi şi o sursă importantă de venit pentru administraţia publică locală.
CADASTRU. INVENTARUL PROPRIETĂŢILOR PUBLICE. Este imperios necesară organizarea registrului cadastral al parcelelor şi a cadastrelor de specialitate pentru întreg teritoriul administrativ. Trebuie făcută inventarierea şi efectuate documentaţiile cadastrale pentru domeniul public şi pentru domeniul privat al autorităţilor publice. Realizarea inventarului patrimoniului administraţiei publice locale şi evaluarea independentă a valorii acestuia constituie unul dintre cele mai importante aspecte în dezvoltarea unui oraş (în acest moment nu ştie nimeni ce deţin PMB şi primăriile de sector în realitate şi cine mai e deţinător public de terenuri în oraş). Fără această transparenţă a statutului proprietăţilor şi a felului în care sunt folosite acestea nu se pot realiza proiecte integrate sau politici urbane.
Planul urbanistic general (PUG). Pentru a avea reguli de construcţie corecte şi utilizabile, procesul de reînnoire a setului de reguli (cuprinse în documentaţia de urbanism numită Plan Urbanistic General trebuie să fie asumat şi coordonat de PMB: transferul responsabilităţilor către echipa de elaboratori trebuie să ţină seama de faptul că aceştia au nevoie de informaţii la zi şi de decizii asumate clar de PMB.
FACILITĂŢI. Pe lângă reguli de urbanism (restricţii), este nevoie de facilităţi (reduceri fiscale, sprijin tehnic, prime şi subvenţii etc.) pentru categorii diverse de actori în scopul de a impulsiona dezvoltarea urbană în anumite zone urbane cu rol important pentru oraş, identificate în conceptul strategic, în PUG, în PIDU Zona Centrală, în alte documente de planificare urbană.
Exemple de astfel de zone: zonele protejate (patrimoniu construit valoros), foste zone industriale, traseul Dâmboviţei, zone unde pot fi localizate noduri intermodale de transport, zone afectate de sărăcie extremă a populaţiei, zone care pot funcţiona ca „plămâni” pentru oraş etc. În acest sens, pentru că zona centrală este o prioritate pentru Bucureşti, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – PIDU Zona Centrală – trebuie asumat şi implementat pe durata următorului mandat.
MANAGEMENT URBAN. Este necesar un cadru instituţional adecvat pentru ca autoritatea publică locală să poată implementa proiecte urbane şi programe de regenerare urbană care implică obligatoriu cooperare între primărie şi proprietari de terenuri, investitori etc.
Trebuie înfiinţată o Agenţie de Dezvoltare Locală care să transpună obiectivele Conceptului Strategic Bucureşti 2035 în intervenţii concrete. Serviciul Proiecte Urbane (creat în anul 2010) din cadrul PMB poate fi nucleul unei astfel de structuri, dar trebuie să dispună de suficient personal calificat (echipă interdisciplinară), să aibă atribuţii clare în acest sens şi să fie asigurate condiţiile de colaborare cu alte direcţii şi servicii din administraţia publică locală, cu alţi actori atât publici cât şi privaţi. În cadrul acestei agenţii, se vor putea pregăti proiectele importante pentru oraş.
DOTĂRI DE INTERES PUBLIC. Pe lângă direcţiile şi obiectivele generale cuprinse în conceptul strategic Bucureşti 2035, este nevoie de o evaluare a necesităţilor de dotări pentru educaţie, cultură, religie, servicii administrative, sănătate, sport, comerţ, recreere, întărirea spiritului comunitar (infrastructură comunitară – cluburi de cartier pentru tineri, pentru bătrâni) etc.
Această cartare trebuie să se facă la nivel de cartier (informaţiile ar trebui transpuse în GIS)– sectoarele administrative fiind prea mari – şi trebuie să identifice locurile în care s-ar putea amplasa respectivele dotări.
SIGURANŢA JURIDICĂ. Se va urgenta procesul de retrocedare a proprietăţilor. În procesul de retrocedare, PMB trebuie să aplice cu stricteţe legea 213/2004 care prevede că bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi să iniţieze acţiuni în instanţă pentru anularea hotărârilor judecătoreşti de punere în posesie pe domeniul public neconforme cu legea.
SIGURANŢA POPULAŢIEI. Trebuie identificate zonele cu riscuri naturale trebuie să existe măsuri de gestiune a riscului şi de protecţie clare, care să fie implementate în colaborare cu toate organismele responsabile.
Trebuie actualizată lista clădirilor cu risc seismic şi trebuie intensificat programul de consolidare a fondului construit cu grad mare de risc, cu calendare şi resurse financiare precise, cu o informare temeinică a cetăţenilor, cu proceduri clare de relocare temporară. Acest program trebuie să aibă caracter obligatoriu.
Pentru Planul de Situaţii de Urgenţă, trebuie identificate terenurile pe care se pot amplasa adăposturi temporare ca măsură post-seism.
10. PROCEDURI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR
Domeniul construcţiilor este foarte important pentru dezvoltarea durabilă a unui oraş: pe lângă imaginea urbană, construcţiile pot susţine dezvoltare economică şi socială, dacă sunt făcute după anumite principii, pot chiar, printr-o abordare ecologică în mediu urban, nu numai să consume mai puţine resurse, dar chiar să producă energie. În domeniul constrcuţiilor sunt puse în joc resurse financiare foarte importante, de unde nevoia pentru o atenţie sporită în procesele de decizie.
Pentru ca un proiect din domeniul construcţiior să fie benefic pentru oraş, este nevoie de urmărirea cu consecvenţă a principiilor dezvoltării durabile în toate etapele: INIŢIERE DE PROIECT, ÎNCREDINŢARE, ELABORARE, AVIZARE, APROBARE, AUTORIZARE, REALIZARE, CONTROL.
10.1. CONTROL ŞI SANCŢIUNI. Este necesar un control sever al activităţii de construire, prin mijloace legale, prin revizuirea numărului de angajaţi şi a capacităţii profesionale a funcţionarilor din Serviciul de Disciplină în Construcţii. Este imperios necesară o colaborare mai strânsă între acest serviciu al administraţiei publice locale cu Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).
Este necesară auto-sesizarea organelor de control.
Trebuie să existe o evidenţă a abaterilor şi a modurilor de sancţionare a acestora, şi aceste informaţii trebuie să fie publice astfel încât să devină evident faptul că se pedepseşte nerespectarea legii.
Este necesară o procedură locală prin care constructiile ilegale se dezafectează-demolează pe cheltuiala administraţiei publice locale, care recuperează ulterior aceste cheltuieli de la cei care nu au respectat legea.
10.2. STABILITATEA REGULILOR. Este necesară elaborarea de reglementări urbanistice precise (noul PUG şi Planuri Urbanistice Zonale iniţiate, finanţate şi asumate de Primărie pentru zone urbane cu rol important pentru oraş), dar şi urmărirea cu consecvenţă a aplicării acestora, asigurându-se astfel stabilitate în modul de folosire a terenurilor. PMB trebuie să aibă o structură responsabilă de coordonarea, actualizarea, completarea documentaţiilor de urbanism. Trebuie să urmărească atent corelarea între obiectivele strategiei şi documentaţii de urbanism, corelarea între documentaţiile de urbanism etc. Această structură trebuie să contribuie la întărirea importanţei Avizului de Oportunitate.
10.3. EVALUARE OBIECTIVĂ ŞI RIGUROASĂ. Sunt necesare grile de criterii de evaluare pentru orice proiect supus avizării – aprobării – autorizării atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru Comisiile Tehnice consultative (Urbanism, Circulaţii, altele…), pentru comisiile de consilieri locali (cadrul de referinţă european pentru oraşe durabile – declaraţia de la Toledo).
APARAT TEHNIC EFICIENT. Este imperios necesară creşterea responsabilităţii individuale a funcţionarilor publici care lucrează în avizare şi autorizare prin introducerea unui sistem de sancţiuni şi premii şi a unei verificări periodice a activităţii acestora.
10.4. COMISII TEHNICE OBIECTIVE. Trebuie să existe o comisie de urbanism şi amenajarea teritoriului constituită din membri cu competenţe diverse: aceasta va include cel puţin un specialist în management urban, un ecolog, un sociolog, un jurist cu cunoştinţe de urbanism, un inginer de trafic, un inginer de reţele edilitare, un specialist în economie urbană, un specialist în protecţia patrimoniului.
Pentru discuţii legate de imagine urbană şi arhitectură, nu numai la documentaţiile de urbanism dar şi la autorizare, este necesară o comisie de estetică, în care majoritatea membrilor pot fi arhitecţi.
Trebuie evitat conflictul de interese în comisii.
10.5. ALEŞI LOCALI RESPONSABILI. Implicarea comisiei de specialitate din consiliile locale încă de la fazele de început ale elaborării documentaţiilor de urbanism (aviz de oportunitate) pentru a asigura o legitimitate suplimentară acesteia şi pentru a putea verifica asumarea publică a intenţiilor de planificare şi proiectare urbană în conformitate cu interesul public.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti trebuie să adopte o serie de hotărâri prin care să se detalieze aplicarea pe teritoriul municipiului Bucureşti a documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau diverse strategii naţionale sau regionale.
Primarul trebuie să iniţieze o serie de hotărâri privitoare la modificarea organigramei PMB şi la regulamentele şi procedurile de funcţionare ale diverselor organisme cu atribuţii în urbanism şi construcţii.
10.6. PARTICIPARE PUBLICĂ ÎN URBANISM. Urgentarea aprobării Regulamentului local, adaptat specificului comunităţii şi societăţii civile din Bucureşti, cerut prin OMDRT nr. 2701 din 2010 privind Proceduri de participare în elaborarea documentaţiilor de urbanism.
Este necesară suplimentarea organigramei PMB cu un serviciu care să aibă atribuţii exclusive de a aplica acest regulament, cu personal, mijloace şi echipamente adecvate (internet, scanner performant, imprimante, săli pentru expoziţii şi dezbateri, etc.).
În caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiilor de urbanism şi în ofertele tehnice, trebuie să fie incluse şi resposabilităţi legate de prezentarea rezultatelor analizelor şi a propunerilor într-un mod accesibil publicului.
Pentru proiectele mari ca investiţie şi ca teritoriu afectat, trebuie înfiinţate centre de informare în perimetrul de proiect, unde aceste proiecte să fie expuse, explicate şi discutate cu publicul.
10.7. LINIE DE BUGET. La elaborarea bugetului PMB, trebuie introdus un capitol „dezvoltare prin operaţiuni urbanistice” care finanţează exproprieri pentru utilitate publică, achiziţii imobiliare, elaborarea de documentaţii de urbanism, asigurarea participării populaţiei (trebuie să existe fonduri pentru a permite alocarea de personal, de resurse materiale, de instruire a personalului, de organizare a unor grupuri consultative recunoscute în mod oficial etc.), desfiinţarea construcţiilor ilegale, restaurarea monumentelor istorice din administrare, ecologizarea terenurilor, remuneraţiile referenţilor tehnici din comisii etc. Veniturile pot fi constituite din subvenţii, taxe de autorizare, amenzi etc.
10.8. LICITAŢII ŞI CONCURSURI. Autorităţile publice locale trebuie să folosească cadrul legislativ existent şi să organizeze concursuri (permise, dar nu impuse de lege) ori de câte ori sunt implicate terenuri, imobile, fonduri publice. Temele de concurs trebuie elaborate pe baza unui parteneriat real între administraţia publică şi organizaţiile profesionale : pe date reale, cu obiective clare pe care s-a obţinut consens. În acest fel, rezultatele concursurilor nu vor mai fi contestate şi sau modificate.
Achiziţiile pentru serviciile de proiectare să fie disociate de execuţie. În criteriile de evaluare pentru atribuirea serviciilor, oferta tehnică trebuie să conteze mai mult decât oferta economică.
11. MOBILITATE ŞI TRANSPORT
Termenul de mobilitate îl include pe cel de transport şi este de preferat deoarece, pe lângă mijloace şi căi de transport, cuprinde şi aspecte legate de opţiuni ale populaţiei pentru diverse tipuri de transport, organizarea funcţională a oraşului pentru ca fluxurile să fie coerente etc.
1. VOINŢĂ POLITICĂ. Este nevoie de un angajament politic clar faţă de principiile mobilităţii durabile care să ducă la creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii acestui oraş. Aceste principii, promovate în Uniunea Europeană, dau următoarea ordine de prioritate:
a. Pieton b. Biciclist c. Transport public d. Autoturism personal
„Strategia de promovare a transportului alternativ” trebuie să fie un program public cât mai concret şi foarte urgent care să prevadă cât mai multe măsuri de ÎNCURAJARE, MOTIVARE ŞI ASIGURARE a cetăţenilor pentru trecerea la orice formă de transport alternativ.
Deasemenea, trebuie asumate următoarele măsuri:
11.1. Descurajarea accesului autoturismelor personale în centrul oraşului (pact 1: Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală va fi taxată şi limitată în timp. Se vor construi parcaje cu tarif diferenţiat pe cele două inele de circulaţie ale oraşului. Contractele de administrare şi de colectare a taxelor pentru locurile de parcare pe domeniul public trebuie să fie atribuite exclusiv prin licitaţie publică);
11.2. Amenajarea spaţiului public pentru a fi uşor de parcurs de către pietoni (eliminarea obiectelor de mobilier urban care constituie obstacole, a autoturismelor parcate pe trotuar etc.);
11.3. Extinderea şi eficientizarea sistemului de piste pentru biciclişti; corectarea pistelor existente care fac imposibilă folosirea trotuarelor pe alocuri şi care nu respectă prevederile codului rutier;
11.4. Extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate autobuzelor şi troleibuzelor însoţită de aplicarea unor măsuri de disciplină pentru şoferii de autobuze şi troleibuze, care trebuie să oprească în staţie, la bordură, şi nu pe banda din mijloc;
11.5. Folosirea căilor ferate peri-urbane pentru organizarea unui sistem de trenuri (autoritatea publică locală trebuie să primească drept de folosinţă pe căile ferate ale statului);
11.6. Introducerea programelor de Transport Intermodal: extinderea şi eficientizarea sistemului de transport public şi conectarea lui la transportul periurban şi la sistemul de parcaje; acordarea de facilităţi atrăgătoare celor care folosesc transportul public lăsându-şi autoturismele în parcajele din exteriorul oraşului şi al zonei centrale;
11.7. Desfiinţarea parcărilor perpendiculare pe bordură între copacii de aliniament pe arterele majore şi refacerea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor care au fost distruse pentru amenajarea acestor parcaje periculoase atât pentru şoferi cât şi pentru biciclişti.
11.8. Amenajarea sau construcţia unor parcaje de reşedinţă pentru cartierele de blocuri cu densitate mare de locuitori la o rază de maximum 5 minute de mers pe jos;
11.9. Implementarea unui sistem de management al abonamentelor pentru transportul în comun: în primul rînd asigurarea transportului gratuit pentru pensionarii cu pensii sub 1.000 RON/lunã si apoi abonamente combinate, abonamente turistice, abonamente combinate cu diferite evenimente care atrag public numeros (congrese, concerte, evenimente sportive).
2. INFORMAŢIE. Este nevoie de colectare sistematică de date şi de interpretarea acestora cu mijloace tehnice adaptate complexităţii temei mobilităţii într-un oraş mare. Este nevoie de elaborarea unor studii cuprinzătoare pentru evaluarea situaţiei prezente de tipul: tendinţe socio-demografice, chestiuni legate de mediu, număr de victime ale accidentelor în care sunt implicate autovehicule, capacitatea infrastructurii de transport, capacitatea transportului public, modele de călătorie şi procentajul opţiunilor pe fiecare tip de transport, conectivitatea reţelelor existente etc. Este nevoie de o acoperire geografică relevantă pentru planificarea mobilităţii – abordare la scară judeţeană, interjudeţeană, regională, naţională.
3. CAPACITATE ŞI COMPETENŢĂ. Este nevoie de cunoştinţe specifice în domeniul mobilităţii durabile şi de asigurarea de competenţe ale angajaţilor administraţiei publice locale, precum şi de colaborare între angajaţii diverselor departamente din cadrul primăriei, şi între aceştia şi actorii relevanţi în domeniu: administraţia publică centrală, operatori de transport etc.
4. ABORDARE INTEGRATĂ. Este nevoie de disponibilitate pentru revizuirea planurilor existente (Master Planul de Transport aprobat în 2008 comportă lacune majore), dar şi pentru elaborarea planurilor de mobilitate – care implică o planificare integrată la nivel multisectorial – amenajarea teritoriului, transporturi, dezvoltare economică, echitate socială, protecţia mediului.
PROGRAME PUBLICE COERENTE. Pentru ca obiectivele de mobilitate durabilă asumate politic să fie implementate, este necesară planificarea mobilităţii urbane durabile printr-un proces ciclic complex (analiza informaţiilor – dialog – scenarii adaptate nevoilor şi potenţialului local – detalierea programelor şi proiectelor cu alocarea de responsabilităţi clare, alocarea de fonduri, organizarea acţiunilor în timp – asigurarea coordonării între acţiuni – introducerea de indicatori de evaluare – aprobarea programelor de intervenţie – monitorizare, evaluare şi reluare proces) care să ducă la aplicarea a planului de mobilitate prin programe coerente.
6. EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE. Sunt necesare programe de educaţie şi de conştientizare a beneficiilor tipurilor de transport alternativ. Locuitorii oraşului trebuie încurajaţi să folosească transportul în comun având la dispoziţie informaţii privind orarul şi traseele mijloacelor de transport în comun difuzate prin intermediul mass-media, nu doar prin reţaua proprie de informare.
7. ÎNCURAJAREA BICICLETEI. Locuitorii oraşului trebuie să fie încurajaţi să folosească bicicleta fiind informaţi despre traseele şi calitatea pistelor special dedicate, a parcărilor de biciclete şi fiind asiguraţi că vor fi respectaţi în trafic, deci că vor circula în siguranţă.
Sunt deci necesare:
INFORMAŢII PENTRU BICICLIŞTI
a) Centre de Informare Turistică care să prezinte trasee cicloturistice sau pedestre urbane
b) Instalarea de panouri standardizate de direcţie, de ghidaj şi de informare
c) Realizarea de hărţi, ghiduri şi difuzarea lor gratuită sau contra cost
ACCES ÎN MIJLOACELE DE TRANSPORT- alocarea unui spaţiu multifuncţional în partea din spatele autobuzului / troleibuzului / tramvaiului, la nivel jos, cu uşă largă, inserarea unui portbagaj exterior frontal pentru biciclete la autobuze, acces în metrou (înafara orelor de vârf) cu cale de acces şi spaţiu adecvat
PARCAJE PENTRU BICICLETE – cu rastele de calitate, în locuri accesibile, vizibile şi sigure (acoperite şi păzite). În procesele de autorizare a construcţiilor noi, a activităţilor comerciale, obligarea tuturor instituţiilor să prevadă şi parcaje pentru biciclete.
CĂI DE RULARE PENTRU BICICLETE – Benzi de ghidaj pentru biciclete (BGB), Alei recomandate pentru biciclete (ARB), Contrasensuri deschise bicicletelor (CDB), Benzi comune pentru biciclete şi transportul în comun (BCBTC) Drumuri verzi intra- şi peri-urbane (DV), Piste comune pentru pietoni şi biciclete (PCPB), Piste pentru biciclete (PB), Străzi pentru biciclete (SB), Zone 30 (Z30), Zone rezidenţiale (ZR), Străzi / zone pietonale (SP / ZP) în care accesul bicicletelor este tolerat, Alei pietonale deschise bicicletelor (APDB).Toate cu semaforizare, semnalizare şi amenajare adecvată, unite într-o reţea coerentă.
PROGRAME DE IMPLICARE ACTIVĂ A JANDARMERIEI ŞI POLIŢIEI
Autorităţile locale trebuie să colaboreze ferm cu instituţiile abilitate să păstreze legea şi ordinea pentru:
- existenţa unor patrule de inspecţie (avertismente, amenzi etc) pentru menţinerea infrastructurii pentru biciclete, libere!
- încurajarea sesizărilor şi rezolvarea promptă a acestora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu