vineri, 13 aprilie 2012

Ouă de Paşti - varianta eco

Pentru început trebuie să faceţi rost de COAJĂ DE CEAPĂ, de ceapă roşie (cam un sfert) şi galbenă. Vă duceţi la cel mai apropiat supermarket şi vă puneţi pe umplut o pungă din aceea de plastic în care se cântăresc fructele şi legumele. Cel mai adesea nici nu vă costă nimic pentru că angajaţii chiar sunt doritori să scape de nişte gunoaie în plus. Aceste coji le puneţi cu o seară înainte într-un ceaun (sau oală, sau cratiţă sau ce aveţi) cu apă şi trageţi un clocot apoi lăsaţi-le de-o parte până a două zi.

Iată că a sosit ziua următoare şi este necesar să culegeţi nişte FRUNZULIŢE. Este plin de ele, pe toţi pomii şi pe toate gardurile, însă preferabil este să culegeţi frunzuliţe micuţe, cu modele ale nervurilor cât mai variate.

Reveniţi acasă, căutaţi prin resturile ciorapilor de damă uzaţi. O să vă folosească pentru că pe fâşiile acestea veţi pune frunzuliţele culese, apoi puneţi deasupra ouăle (evident că le-aţi cumpărat) şi veţi strânge bine apoi veţi lega.

După ce aţi pregătit ouăle le puneţi în ceaunul pregătit cu o seară înainte cu cojile în aşa fel încât să fie bine acoperite de foile de ceapă. Mai adăugaţi apă rece. Nu-i nimic dacă sunt mai multe ouă decât încap. Puneţi doar prima tranşă acum. Adăugaţi 2 linguri de sare şi 200 ml de oţet.

Puneţi ceaunul la foc mic. Când vedeţi că începe să fiarbă, din acel moment le mai lăsaţi încă 9-10 minute, chiar 15, până ce vă convingeţi că vopseaua este bine fixată.

Scoateţi ouăle, le stropiţi cu apă, vărsaţi apa din castronul în care le-aţi pus şi repede vă puneţi pe curăţat pentru ca frunzuliţele să nu aibe timp să se usuce.

Ultima operaţiune este ungerea cu grăsime ca mijloc de conservare mai bună. În plus dă şi un efect estetic, de luciu. Dacă mai sunt ouă de înroşit, le vine rândul acum. Doar le puneţi în ceaun având grijă să fie bine acoperite şi le lăsaţi să fiarbă.

Succes!



















 

Un comentariu:

Anonim spunea...

Donkey, Donkey, ce-ai postat, dle, hăă? măiestrie, artă, tradiţie, reţete culinare speciale, pricepere şi moştenirea talentului culinar, gastronomic, ce oare, hăă? Doamne, chiar arată bine, şi de n-aş şti cine-i persoana care se ocupă de produsele tradiţionale de Paşte, aş comenta fără habar. Da' ştiu! Să-i dea Dumnezeu sănăutate, că tare-i pricepută în ale Bucătăriei. Cu respect,
Pensionaru'