Răspundem ascultătorilor: asemănări, deosebiri

- Este adevărat că între fostul candidat la presedinţie, Teodor Stolojan, şi actuala candidată, Elena Udrea, există asemănări şi deosebiri? Care-s acestea?

- Ambele persoane sunt basiste. Dar, în vreme ce lui Stolojan Basescu i-a dat UE la modul figurat, lui Udrea îi dă la propriu.

Răspundem ascultătorilor: candidatură

- Cu ce l-a convins Elena Udrea pe Traian Băsescu să candideze ea la Preşedinţie?

- Cu gura.

Imaginile zilei

În Bulgaria, monumentul închinat foştilor fraţi de arme s-a transformat peste noapte în... altceva!

Sursa: http://www.themoscowtimes.com/article/505354.html

În plină Moscovă, un năzbâtios a cocoţat un zgărie-nor stalinist steagul Ucrainei. Cum cea mai lungă mână din lume este ocupată cu furatul din celelalte ţări, autorităţile moscovite nu prea reuşesc să-l dea jos.

Украинский флаг на сталинской высотке всё ещё висит. На месте работает полиция и МЧС pic.twitter.com/Sd0en2ADHs
— LIFENEWS (@lifenews_ru) August 20, 2014

Situaţia din Ucraina: pe urmele unei "dezinformări"

În urmă cu câteva zile (mai precis vineri, 15 august) autorităţile ucrainiene acuzau intruziune unei coloane militare provenite din Rusia pe teritoriul ucrainian. Aceleaşi surse mai afirmau şi că respectiva coloană militară ar fi fost distrusă prin salve de artilerie. În acelaşi timp, autorităţile de la Moskova negau vehement acest lucru. Ştirile erau destul de contradictorii mai ales că arzătoare era şi chestiunea "convoiului umanitar", ceea ce crea impresia că respectiva infiltrare ar fi avut loc dinspre Doneţkul rusesc înspre cel ucrainian.

O afacere numai bună să se preteze manipulărilor şi, mai ales, dezinformărilor practicate de diversele "goarne" muscăleşti. De alea de pe la noi vorbesc. Gen Cozmin Guşă ori bezmetici fără "rost", precum o haimana ideologică precum un anume Albişteanu.

Da, într-adevăr, au fost manipulări, dar nu în sensul dorit de respectivii răspândaci. O voi demonstra pentru că eu - spre diferenţă de respectivii - încerc cât de cât să mă informez. Între altele, o unealtă despre situaţia frontului în Ucraina cu informaţii la minut este acest site pe care toată lumea îl poate accesa.

Voi porni de la situaţia actuală din zonă aşa cum este ea configurată pe hartă. Dar cer atenţie asupra zonei de sud, aceea care este subiectul postării şi al "dezinformărilor". Observăm că cele două republici "populare" rusofone (Doneţk, colorată în oranj, şi Lugansk în roz) se unesc în partea de sud şi împreună se conexează cu Rusia.

Dar cum stătea situaţia în seara de joi, 14 august? Ei bine, trupele ucrainiene reuşiseră de ceva zile să rupă legătura dintre Republica "Populară" a Luganskului (RPL) şi Republica "Populară" a Doneţkului (RPD), încercuind-o cimplet pe aceasta din urmă şi tăindu-i şi culoarul spre Rusia (punctul A cu roşu). Celebrul convoi umanitar se găsea în acest timp în drum spre alt Doneţk (cel rusesc), marcat cu B de culoare albastră pe hartă. Zona aflată sub control ucrainian am haşurat-o cu verde.

Pe 15 august - ziua incursiunii coloanei ruseşti ("distruse de artileria ucrainiană") - ne arată o străpungere realizată între graniţa cu Rusia şi zona de sub controlul RPD (colorată în roşu în harta de mai jos), o fâşie intrată din nou sub autoritatea separatiştilor.

În câteva zile şi fâşia ce separa RPL de RPD intră sub controlul rusofonilor.

Ce să înţelegem de aici? Păi că da, au fost anumite mistificări. Credem că a existat o coloană militară dinspre Rusia dar că ea NU a fost distrusă ci, dimpotrivă, aceea a dat peste cap situaţia frontului în zonă. Înţelegem şi că tot tămbălăul creat de vestitul "convoi umanitar" era o diversiune creată spre a se abate atenţia de la un Doneţk (cel ucrainian - ţinta ofensivei ruseşti) la un alt Doneţk (cel rusesc) aflat la vreo 200 km depărtare de puncul de infiltrare al ruşilor. Nu au demonstrez acest lucru. Harta însăşi vorbeşte!

Să mai adăugăm un amănunt. Cel care a anunţat primul infiltrarea convoiului rusesc a fost un membru al parlamentului ucrainian în noaptea de joi spre vineri (14 spre 15 august). Poroşenko l-a confirmat mai apoi,a dăugându-se şi povestea despre distrugerea sa. Apoi s-a închis subiectul. De ce? Alternativa firească ar fi dus la un conflict DIRECT şi DE DURATĂ cu Rusia. Credem că ucraina doar a amânat exacerbarea războiului.

PS: oare pe anticomuniştii de carton din specia lui Albişteanu, Karamazov & Co nu-i deranjează titulaturi, lozinci, şi însemne precum "republică populară", "steaua roşie", "agresiune fascistă", "capitalism putred"? Credem că nu! Sunt monede calpe care şi-au dat arama sovieto-rusnacă pe faţă.

Răspundem ascultătorilor: convoiul umanitar

- Iestie adievărat că aciele triei sutie di caminoanî sint pie jumătatie goale?, ne întreabă o cititoare de pe malurile Moscovei.

- Niet! Este o minciună odioasă şi o provocare fără margini din partea faşiştilor din vest care vor să denigreze bunele intenţii şi omenia de seamă a lui Vladimir Vladimirovici. Convoiul umanitar transportă material medical de extremă necesitate: baloane de oxigen pentru separatiştii rusofoni.

L-au vânat pe Iohannis şi l-au nimerit pe Burci

O reportaj produs de CBS în 1990 şi redifuzat de către Antena 3 a stârnit atât un scandal mediatic (şi politic) care îl are drept erou negativ pe agentul mogulul patronul Cristian Burci, cât şi un şuvoi de presupuneri asupra adevăratului scop avut de cei de la respectivul post de televiziune din subordinea varanului mogulului infractrorului patronului de presă Dan Voiculescu. Sunt voci care spun că totul a venit ca o răzbunare; altele văd aici reflecţia modului şantajist în care ar fi acţionat Antenele. Părerea mea e alta!

Totul pleacă de la acuzele pe care Ion Coja le-a aruncat, prin intermediul altui post de televiziune aflat în posesia securistului mogulului patronului de presă Sebastian Ghiţă, RomâniaTV, la adresa lui Klaus Iohannis, zugravit drept un traficant de copii în anii '90. Pesemne că la auzul acestor afirmaţii cei de la Antene s-au repezit să verifice dacă nu cumva prin materialele de presă OCCIDENTALE difuzate în acea vreme nu puteau găsi ceva atât de atragător pentru campania negativă la adresa lui Iohannis. Şi credem că aşa le-a sărit în ochi un anume Cristian ce trafica de zor copii în "revoluţionarul" an 1990.

Bun, mie mi-a sărit în ochi şi un anume Bogdan Baltazar, cu afirmaţiila sale pline de cinism, prin care se oferea ca STATUL ROMÂN să devină traficantul unic al acestei pieţe de carne ce se dezvoltase sub ochii lui Ion Iliescu şi Petre Roman. Apropo, cum de aceste reportaje nu erau difuzate deloc în ţară? Întrebare doar retorică pentru că "emanaţii2 ba se plângeau de "imaginea României în lume" şi trânteau o mineriadă; ba iarăşi se plângeau de aceeaşi imagine, şi trânteau cu "adopţii" de felul acesta. O văicăreală continuă asupra unei imagini de care EI erau vinovaţi! Şi or să fie vinovaţi EI şi TOT NEAMUL LOR!

Aşteptăm cu interes şi momentul în care o să-i vină rândul lui Valeriu Stoica, ministru al Justiţie sub ocrotirea şi inspiraţia căruia s-au traficat zeci de mii de copii.

PS: traficul de fiinţe umane şi de sclavaj are prescripţie cumva?

Confirmarea unei presupuneri

Mai ţineţi minte ce vă spuneam recent despre Cristian Diaconescu? Că prin el ar vorbi "serviciile" şi, prin urmare, că spusele despre ajutorul URGENT pe care trebuie să-l dăm Basarabiei nu vine de la el, ci că aceste servicii au în vedere o accelerare a proiectului unionist? Uite aici am spus!

Ei bine, Sorin Roşca Stănescu îmi confirmă măcar parţial presupunerile, prin afirmaţiile sale cum că Cristian Diaconescu este un "acoperit" (la fel ca Mircea Geoană). Ofiţer acoperit! Rămâne de văzut dacă cel mai puternic cuvânt îl vor avea securiştii "naţionali" (şi drept urmare lucrând în favoarea proiectului unionist) sau vor intra pe fir cârtiţele Moscovei ori partizanii neokominternismului dizolvării naţionale.

O altă legendă a cinemaului a trecut la Domnul: Lauren Bacall (1924 - 2014)

Era legătura directă cu epoca de aur a Cinematografiei, una dintre divele atât de strălucitoare a perioadei. O etapă din care tembeliziunile noastre se feresc să transmită producţii.

Puţini de pe la noi ştiu că avea origini româneşti, numele de scenă fiind o prelucrarea a celui de domnişoară a mamei sale (Bacalu).

Pesemne se reântâlneşte acum cu cel ce i-a fost partener de viaţă, Humphrey Bogart.

LAUREN BACALL a fost cuprinsă de "Somnul de veci". Dumnezeu s-o odihnească!

Convoiul "umanitar" transportă tancuri "umanitare"?

системы залпового огня  pic.twitter.com/ULwL0Wy5UZ
— BA (@BorisALV) August 12, 2014

Cristian Diaconescu: "a sosit momentul ca România să demonstreze că îi poate apăra pe românii de peste Prut"

Atenţie la aceste afirmaţii! Nu au fost scoase aşa, la întâmplare, din gura lui Cristian Diaconescu. Prin el vorbesc de fapt serviciile (părerea mea). Şi sunt o dovadă (iarăşi părerea mea) că s-a renunţat la acea Unire de carton în interiorul Uniunii Europene, adică la sfântu-aşteaptă. Vom vedea oare o accelerare adeciziilor politice în cadrul unui proiect unionist accelerat?

"Astăzi, datorită dezvoltărilor la Est şi datorită abuzurilor împotriva dreptului internaţional pe care le-a făcut Federaţia Rusă în Ucraina, Republica Moldova este ameninţată. Acum este momentul în care România trebuie să arate dacă ştie să-i apere pe românii de dincolo de Prut. Nu este simplu, dar acum se separă între oameni de stat şi politicieni de duzină", a spus  Cristian Diaconescu, fost consilier prezidenţial, la Izvoru Mureşului, citat de Mediafax.

Moartea Regelui Pescar: Robin Williams (1951 - 2014)

Un actor ce făcea parte din rasa oamenilor-orchestră. Şi, precum aceea, geniul său nu se limita doar la un comic banal (cum, din păcate, îl percep mulţi), ci îmbina virtuozitatea în a stârni hazul cu un uluitor simţ al dramei şi al tragicului din spatele comediei. Pentru mine, Robin Williams rămâne personajul din filme precum "Regele pescar", "Cercul poeţilor dispăruţi" ori "Bună dimineaţa, Vietnam!", din păcate atât de puţin difuzate la noi.

Odihneşte-te în pace, Robin Williams!

Vocea Rusiei, corijentă la Geografie

Siteul aparţinând instituţiei de propagandă a Moscovei, Radio Vocea Rusiei, cuprinde o secţiune: "Realitatea Balcanică". S-ar vrea un difuzor de materiale ce ar prezenta ştiri din această regiune a Balcanilor. Este însoţită şi de o hartă. Iar aici găsim hiba. Una majoră! Respectiva hartă înfăţişează o Serbie - în cuprinsul căreia aflăm Voivodina şi Kosovo - care se întinde până la... Marea Adriatică. Înglobând, vasăzică, Muntenegru, stat despe care nici nu se face amintire.

Precizăm nu numai că Muntenegru este în momentul de faţă republică independentă de Serbia (şi recunoscută ca atare chiar de vecinii noştri) dar chiar şi până în momentul despărţirii de Serbia, entitatea politică ce le cuprindea purta denumirea de Yugoslavia şi nicidecum de Serbia.

Pentru a se lămuri, stimabilii domni-tovarăşi de la RUVR au o unealtă la îndemâna tuturor: Wikipedia

Aşa că domnilor rusnaci ar fi cazul să puneţi în practică preceptele lui Lenin (dacă tot îi păstraţi mumia şi statuile): "Învăţaţi, învăţaţi şi iar învăţaţi"

Un alt Dinamo a făcut dreptate

După o înfrângere cu 1-0 la Minsk, iată că a urmat o altă înfrângere, un sec 0-2, scor la care echipa bielorusă Dinamo Minsk va juca în play off-ul Europa League, în dauna echipei patronate de Arpad Paşcani Paskany şi, mai ales, de mafia cotrocenist-băsistă.

Din titlul am spus că s-a făcut dreptate. Eu, ca stelist ce sunt, afirm că s-a făcut dreptate. Pentru că DINAMO BUCUREŞTI trebuia să joace în cupele europene, în conformitate cu rezultatele obţinute pe teren şi cuantificate în clasament - locul 4 ocupat la finele ediţiei 2013-2014 a Ligii 1. CFR Cluj era abia pe 5, la 8 puncte distanţă de Dinamo.

Dar cum!? Să stea departe mafia băsisto-paşcanistă departe de caşcavalul fotbalisto-european? La câte eforturi a făcut băselu' şi echipa sa de consilieri de la Cotroceni pentru ca clubul din oraşul diriguit de cel mai bun sclav al lui Traian (la Boc mă refer)? I-au pus în priză şi pe procurori doară doară CFR Cluj o reuşi să ajungă în cât mai dese rânduri la amintitul caşcaval. Au înscenat băieţii "dosarul valiza", au băgat la bulau jumătate din patronii echipelor din Campionat. Şi cu toate astea CFR Cluj a reuşit "performanţa" ca nici în ediţia terminată anul acesta să nu prindă locul european. I-o luase Dinamo - cu toată criza din club - înainte.

Şi atunci a intrat în joc direct conducerea federaţiei. Că nu degeaba în primăvara aceasta şi-a băgat Băsescu "băieţii" în fruntea FRF-ului. Trebuie să-şi plătească şi ei sprijinul; trebuise să-şi demonstreze "fidelitatea" faţă de stăpân într-un fel. Material, dacă se poate. Aşa că mai cu o retragere a licenţei (în dauna lui Dinamo)... mai cu cedarea drepturilor de televizare a meciurilor Ligii... Uite aşa se stinge datoria "de onoare". Ca un făcut, beneficiarul final este acelaşi Arpi Paşcani Paszkany. Formaţia lui i-a ocupat locul lui Dinamo în EL... televiziunile lui transmit meciurile lui... Totul pentru Arpi, totul pentru victorie!

Şi tocmai când visa fru,os domnul Arpi Paşcani Paszkany la sacul cu bani din EL care i-ar putea intra în conturi, exact atunci l-a lovit mâna destinului. Sau, mai potrivit, piciorul destinului, prin membrele unor jucători. Dinamovişti! Ca să-l doară mai tare.

Încă o pagină din trecutul de arivist politic al lui Aurelian Pavelescu

"După ce apăruse la postul bucureştean de televiziune Amerom 38, în iunie 1995, afirmând - într-un raţionament calificat în replica unui invitat de la Radio Europa Liberă drept xenofob - că ţiganii nu au o libă, o religie, ci doar organizare tribală şi structuri paralele cu cele statale, fiind o cauză a numeroase tensiuni în ţările în care trăiesc, Aurelian Pavelescu, preşedintele Partidului Dreapta Naţională este acuzat la Antena 1, de Şerban Suru că ar face jocul puterii, că ar fi manevrat de Cotroceni prin consilierul prezidenţial Dan Iosif."

Grigore Traian Pop, "Garda, Căpitanul şi arhanghelul din cer... O istorie obiectivă a mişcării legionare", Volumul II, Editura Eurasia, 1996, p. 225-226.

Volumul era scris la puţin timp după evenimente şi credem că relatările erau proaspete în mintea autorului. Să observăm că lui Aurelian Pavelescu mereu i-a plăcut să fie "manevrat" de Cotroceni, ani de zile mai târziu fiind sluga prea plecată a lui Traian Băsescu.

Şi că o reamintire, postul Amerom 38 - în proprietatea lui Cristian Burci - îşi capătă denumirea mai cunoscută de Prima TV. În continuare Burci îi este patron.

August, luna preferată de Rusia pentru "turism" extern

Am intrat, iată, de două zile în luna august. Şi, că tot pomenim de această lună, să ne reamintim un alt clişeu din care Rusia nu vrea să iasă cu nici un chip şi pe care, credem noi, îl va repeta. Da! Îl va relua peste câteva zile, o săptămână, două trei!

Să ne readucem aminte unele fapte:
- în AUGUST 1939 are loc ultima etapă (şi cea mai importantă) a bătăliei de la Halhân Gol, în care "turiştii" sovietici aflaţi în "vizită" în Mongolia fac praf o întreagă armată japoneză. Era consecinţa ultimă a unor evenimente izbucnite "primăvara";

- în AUGUST 1968 tot "turiştii" sovietici ajung în "vizită" în CehoSlovacia, ocazie cu care fac praf "primăvara de la Praga". Inutil să spunem că era consecinţa ultimă tot a unor evenimente începute "primăvara";

- în AUGUST 2008 iarăşi nişte "turişti", de data aceasta rusnaci, dar moştenitori ai necuprinsei sete de vilegiatură de tip sovietic, întreprind o excursie în Georgia (fosta Gruzie sovietică), cu intenţia de a face praf culoarea portocalie cu care se înveşmântase ţara şi, totodată, de a achiziţiona şi oarecari suveniruri. Teritoriale, că rusnacii nu se mulţumesc cu chiţibuşuri. Da, aţi ghicit! Preparativele fuseseră demarate încă din "primăvară".


Suntem în AUGUST 2014, din "primăvară" s-au făcut nişte turnee exploratorii cu "euro-tankul" şi, cum atmosfera este pe placul şefului companiei de turism geopolitice "Auroasia Tour Neosovietisation", Vladimir Vladimirovici Putin, se prevede un număr masiv de "turişti" vorbitori de rusă şi nostalgici de sovietism care vor trece masiv hotarele răsăritene ale Ucrainei cu scopul de a vizita, dacă se poate, chiar şi părţile carpatine ale vecinei lor.

Asta ca să ştiţi la iarnă de ce va trebui să vă puneţi o plapumă în plus când veţi dori să vă culcaţi. Dacă nu cumva va suna alarma anti-aeriană!

Că tot veni vorba, iată că deja sute de "turişti" din Moscova vor să-şi facă rezervări - detalii aici.
Alţii sunt încântaţi, se pare, să facă un turneu multinaţional, dornici să cunoască cultura başkanilor găgăuzi - detalii aici.

FC Steaua Bucureşti şi Uriaşii care i-au dat strălucirea (Constantin Olteanu, Ion Alecsandrescu, Valentin Ceausescu, Emerich Jenei)

Pesemne din invidie (dar în cazul altora credem că este vorba de pură răutate) apar tot felul de materiale prin presă sau aiurea care ţintesc mereu doar în imaginea Clubului de fotbal FC Steaua Bucureşti. Discursul acestora poate fi rezumat în câteva fraze: cei mai buni jucători din camionat erau forţaţi,din cauza lui Nicoale Ceauşescu, să îmbrace tricoul cu culorile roş-albastre ale Stelei şi din acest motiv a a juns Steaua bucureşti să cucerească Cupa Campionilor Europeni. Elucubraţii ieftine dar în care putem găsi şi un grăunte de bine! Pentru că avem prilejul, din răspunsurile date, să ajungem şi al astfel de articole (pe care le redăm mai jos) care nu numai că dărâmă o serie întreagă de minciuni (aceasta-i adevărata demitizare), dar ajung să şteargă pe jos cu toţi adversarii Stelei de pe gazon, din media sau din tribune.

 

"Ceausescu a castigat CCE" sau "Hai sictir, sobolane!"

7 MAI 1986

Sobolanii arunca cate un zvon in eter, asteptand sa fie preluat, insusit si multiplicat de cei care se simt solidari cu efectul si mesajul, iar nu cu realitatea pe care, chipurile, intentioneaza sa o exprime.

In mod repetat, ciclic, straveziu si palid, dar foarte-foarte insistent, dam peste niste personaje - amuzante in idiotenia lor - parca trase la indigo, prin prapastiile pe care le indruga atat de senin si atat de convinsi.

Clubul Steaua si-a impus o dominatie cvasi-totala, la toate nivelurile de exprimare, in fotbalul romanesc, fiind un etalon la care se raporteaza toti cei care se invart in fenomen.

Principala acuza a sobolanilor (pe langa cunoscute lozinci, precum ciuma rosie, cancerul bolsevic, etc) este legata de teza multiplicata pana la un periculos nivel de asumare al constiintei publice, conform careia "Steaua a fost clubul dictatorului Ceausescu, care dadea o comanda si se executa. A castigat prin abuz si teroare.

Normal c-au luat CCE, in 1986, doar ii ajuta tiranul Ceausescu, care dadea circ poporului, prin Steaua, luau cu forta cei mai buni jucatori! Daca nu era Nicolae Ceausescu, nu mai pupau ei Cupa Campionilor!" 

O sa ne oprim la un singur aspect adus in discutie, ca argument recurent, de catre sobolanime. Deci, datorita lui N. Ceausescu (direct sau prin fiul sau), Steaua a avut avantaje (fata de Dinamo sau U.Craiova, spre exemplu), pentru ca:

1. Luau cei mai buni jucatori din Romania.
2. Ii luau prin forta.

Astfel se explica MINUNEA castigarii CCE si a parcursului care a mai adus o finala si o semifinala de CCE, in urmatorii ani. Ceausescu ii forta pe cei mai buni jucatori din Romania sa vina la Steaua



XXX


Helmuth Duckadam: A debutat in A la 19 ani, pentru UTA, la finalul unui sezon in care aradenii picau in B, de pe locul 17. Urmatoarele 2 sezoane avea sa le joace in B, pentru ca sezonul 1981-1982 sa insemne un an in A, la finele caruia UTA avea sa retrogradeze din nou, tot de pe locul 17. Revenit in B, Duckadam a jucat turul pentru UTA, fiind transferat in pauza dintre tur si retur la Steaua, ochit fiind de Ion Alecsandrescu.

Avea 24 de ani, 2 sezoane in care echipa lui retrogradase din A de pe locul 17 si 3 sezoane in divizia B, de unde a fost transferat la Steaua. Vasile Iordache era titular de drept, dar macinat de accidentari si afectiuni, iar Nitu si Lovas nu erau de Steaua.

A fost adus, astfel, ca un concurent pentru rezerva lui Iordache, un portar de B, Helmuth Duckadam.


Stefan Iovan: A debutat la Resita in 1977, la 17 ani. La finele acestui sezon, Resita retrogradat in B, Iovan jucand urmatoarele 2 sezoane in divizia secunda, avand clasari mediocre, locurile 8 si 6. In toamna lui 1980, Costica Toma l-a recomandat "Profesorului" Gheorghe Constantin, care s-a convins de oportunitatea transferului in urma unui amical intre Steaua si nationala de tineret.

Dupa ce Iovan si-a dat acceptul in fata lui Constantin, dupa ce si-a dat acceptul in fata oficialilor Stelei si dupa ce Steaua s-a inteles cu Resita pentru ca, in schimbul lui Fane, Matefi si Aelenei sa se transfere in Valea Domanului, Iovan s-a urcat in tren si-a venit la Bucuresti sa semneze actele.

In acel moment, cei de la Dinamo, care controlau informativ clubul Steaua, au aflat, in urma ascultarii discutiilor din birourile din Plevnei, si si-au trimis omul lor, care l-a asteptat pe Iovan pe peron (in timp ce omul Stelei astepta la intrarea in gara). Acesta nu i-a spus ca este de la Dinamo si l-a deturnat, ducandu-l direct in birourile din Stefan cel Mare. Acolo a fost santajat cu un dosar pentru o inventata nerespectare a termenelor de pensie alimentara pentru un copil nelegitim, pentru a semna cu Dinamo. A promis ca se gandeste pana a doua zi si a taiat-o direct in Ghencea, unde a povestit tot ce s-a intamplat, a semnat actele pe loc si a devenit jucatorul Stelei.

Avea 20 de ani, 7 meciuri in A, venea din B, fusese sechestrat de clubul Dinamo, prin omul care-l luase de la gara si care avea sa ridice fanionul la finala Cupei din 1988, cand Steaua s-a retras din teren. Cel care era angajatul clubului, practic, arbitrul George Ionescu. Acestea sunt fapte!


Miodrag Belodedici: Belo a debutat in B la 16 ani, la Moldova Noua. A fost plimbat pe la Pitesti si Olt, de Ianovschi si Halagian, n-a fost legitimat, insa, la niciuna dintre cele doua echipe si a fost transferat la Steaua, la recomandarea lui Costica Toma si initiativa lui Alecsandrescu. Primul sau antrenor, Olimp Mateescu, avea actele lui Belo. Intre debutul din B din 1980 si legitimarea la Steaua, din 1982, Belo a jucat la Luceafarul, fiind singurul dintre tricolori care nu s-a reintors la clubul de origine, Mateescu (conducatorul clubului) sfatuindu-l sa accepte oferta Stelei.

Astfel, Steaua lua un jucator de 18, care doar ce terminase junioratul, nu fusese retinut nici de Halagian la Olt, nici de Ianovschi la Arges, si jucase cateva meciuri in B. Ca veni vorba de Halagian, cand a ajuns antrenor la Steaua, una din primele masuri pe care a avrut sa o ia acest mare tehnician a fost sa-l imprumute pe Belodedici la Scornicesti. Noroc cu Sfinxul, care i-a spus ca doar peste cadavrul lui se va intampla asa ceva.


Adrian Bumbescu: A debutat la 18 ani, pentru Universitatea Craiova, in A. Intre 1978-1980 a jucat pentru olteni, cucerind eventul (era rezerva de baza, jucand 25 de meciuri in 2 ani). Intre 1980-1982 a jucat la Dinamo, cucerind si aici eventul, jucand 36 de meciuri.

In 1982, la doar 22 de ani, dupa ce castigase 2 eventuri cu 2 echipe echipe diferite, a fost dat afara de Dinamo si trimis la Scornicesti, unde a jucat 2 ani, intre 1982-1984, fiind un fundas de duzina, pentru prima divizie, intr-o echipa mediocra, care termina pe locurile 7 si 10.

De la Scornicesti a fost transferat de Steaua, la recomandarea lui Victor Piturca. Cei de la Dinamo au aflat, si aici, de intentiile Stelei (ascultand, prin tehnica informativa, tot ce se intampla in Ghencea) si, fiindu-le ciuda ca un jucator pe care l-au dat afara va ajunge la Steaua, i-au informat pe cei de la Scornicesti, care-l tineau ascuns. In cele din urma, dupa cateva saptamani de joc de-a soarecele si pisica, Alecsandrescu l-a trimis pe Piturca la Scornicesti, cu o masina particulara, reusind sa-l ia pe Bumbi din praful comunal.

Referitor la Bumbescu, se spune ca a fost adus la Steaua la cererea lui Halgian. Fals!

In mijlocul returului sezonului 1983-1984, Alecsandrescu i-a convocat pe Piturca, Tudorel Stoica si Iordache la o mini-sedinta, cerandu-le sa-i recomande un stoper remarcat de ei. Solicitarea venea in sensul in care, la Pinter se vroia sa se renunte, Florin Marin era batran, iar Tataran era fluctuant. Asadar, decizia de a-l aduce pe Bumbescu a avut loc in aprilie 1984, in urma pledoariei super-convingatoare facuta de Piturca, care-l prezentase ca cel mai bun stoper din fotbalul nostru. E adevarat ca, prin mai-iunie, Halagian l-a inclus pe Bumbi printre cei 4 jucatori pe care ii vroia, dar operatiunea era deja facuta cu o luna inainte, fara nicio contributie a marelui tehnician Armeanu`. De fapt, cand a auzit cine va fi antrenor, Bumbi a vrut sa paraseasca echipa.


Ilie Barbulescu: A debutat la 17 ani si jumatate, in A, pentru Pitesti. Intre 1974 si 1982 joaca la Arges, avand 1 selectie in nationala, in 1979.

La sfarsitul sezonului 1981-1982, cand avea 25 de ani, a fost dat afara de antrenorul Argesului, Nicolae Dobrin, pe motiv ca era expirat, ca fotbalist. Deci, la 25 de ani, a fost dat afara de o echipa aflata pe locul 10, la finele campionatului.

Intre 1982-1984 a jucat la Olt Scornicesti, fiind dat afara si de-acolo, dupa un conflict cu Halagian. Deci, a fost dat afara, la finele turului, de la o echipa care terminase campionatul `83-`84 pe locul 10.

In returul sezonului 1983-1984 a jucat la Petrolul, care a retrogradat in B, de pe locul 17.

Steaua l-a transferat, imediat dupa finalul campionatului, pe Ilie Barbulescu, 27 de ani, de la o echipa de divizia B, cum era retrogradata Petrolul Ploiesti, un jucator care fusese dat afara de la Pitesti, de Dobrin, pentru ca era considerat "terminat" si care fusese fortat sa plece de la Olt dupa un conflict cu Halagian, care-l trimisese la tineret.


Lucian Balan: "Piticul" a fost remarcat de Emerich Jenei si Ion Alecsandrescu, la Baia Mare. Debutase la 19 ani in A, in 1978, pentru baimareni, si jucase doar pentru ei, pana in 1985. Dupa primii 2 ani (`79, `80), cu clasari pe locurile 4 si 5, Baia Mare a terminat pe 17 (in `81), picand in B, stand 2 ani acolo (`82 si `83), promovand si salvandu-se greu de la alta retrogradare, in 1983-1984 (locul 15) si retrogradand, din nou, in sezonul 1984-1985, de pe locul 17.

Cel care l-a convins sa vina la Steaua a fost Victor Stanculescu, fostul sau antrenor de la Baia Mare si secundul lui Jenei. Balan a semnat in iarna lui 1985, dar urma sa vina la Steaua la finele sezonului, in vara. Fusese abordat si de cei de la Dinamo, dar alesese Steaua pentru ca "fusese diferenta mare intre Diaconescu (de la Dinamo n.n. ) si astia".

Deci, Steaua luase un mijlocas de 27 de ani, care jucase 5 sezoane in A si 2 in B si venea de la o echipa care retrogradase, adica venea de la o echipa de B.


Tudorel Stoica: A debutat in `74, la 20 de ani, in A, la FCM Galati. Pana atunci, jucase 3 ani in B, la CSU si Politehnica Galati. In sezonul 1974-1975, in care a debutat in divizia A, a jucat doar 4 meciuri, FCM Galati retrogadand in divizia B de pe locul 17.

Dupa 4 meciuri in prima divizie, a fost transferat la Steaua, unde a jucat incepand cu sezonul 1975-1976 (16 meciuri si 2 goluri in acest prim an, incununat cu laurii de campion).

Deci, un jucator de 20 ani, cu 4 meciuri in A, cu 3 ani in B, transferat de la o echipa care retrogradase in B de pe locul 17.


Loti Boloni: Un exemplu ideal despre modul in care lucra Steaua. Boloni a fost dorit in repetate randuri de Steaua, dar nu a vrut sa vina in Ghencea. Avea meseria lui, de stomatolog, nu voia sa paraseasca Targu Mures si a refuzat, fara sa i se intample nimic, fara a se incerca sa fie obligat in nici un fel. "Uite la bozgorul asta, n-a vrut sa vina, n-a venit. Si mai zice lumea ca-i luam cu forta", ii spunea Olteanu lui Halagian, cand acesta l-a nominalizat pe targ-muresean intre cei 4 jucatori pe care-i vroia la Steaua.

Aici este, in realitate, singurul merit al lui Halagian, la crearea marii echipe: ca l-a convins pe Boloni sa vina la Steaua. Halagian a stiut cum sa-l abordeze, din aproape in aproape, si l-a facut pe Boloni sa semneze. Era un jucator urias, avea 31 de ani, 79 de selectii si 18 goluri la nationala. La ASA Targu Mures jucase 14 sezoane, dar, in afara unui loc 2 si unui loc 3, clasarile au fost submediocre si proaste (locul 8, locul 9, 3 locuri 12, locul 13, locul 14, 2 locuri 15). In ultimul sezon, ASA terminase pe 14, salvandu-se greu de la retrogradare.

Pe langa argumentul sportiv, Boloni a venit la Steaua, pentru ca i se acceptasera niste conditii absolut exceptionale, nemaintalnite pana atunci:

1. sa i se amenajeze un cabinet stomatologic de ultima generatie, la stadion, si sa fie detasat ca medic in Bucuresti.
2. sa i se dea un ARO (adica 300 de mii de lei)
3. sa i se rezolve un transfer al sotiei, care era actrita la Teatrul Maghiar din Cluj.
4. si cel mai important: intelegerea sa fie valabila doar pentru un an, la finele caruia sa i se elibereze actele pentru plecarea definitiva in Ungaria.


Mihai Majearu: In divizia A a debutat la 19 de ani, in 1979, dupa ce jucase 2 sezoane in B. In sezonul 1979-1980 termina pe 14, cu FCM Galati, iar in sezonul urmator, 1981-1982, retrogradeaza in B, de pe ultimul loc, 18.

Este transferat la Steaua din postura de jucator de divizia B. Avea 21 de ani, 2 sezoane in A, 2 glorioase in B si perspectiva inca unui an la matineu.

Fusese debutat, in B, la Galati, pe cand avea 17 ani, de catre "Profesorul" Constantin, care era antrenor la galateni si care-l recomandase. Pisti Kovacs i-a pus, si el, o vorba buna, dupa evolutia dintr-un amical disputat intre selectionata de tineret si cea de seniori.

Majearu ramasese la Galati, cu perspectiva chinului din B, in conditiile in care, in aceeasi vara, Dinamo alesese pe spranceana din lotul galatean si ii transferase pe colegii sai "mai buni", Orac si Vlad.


Gabi Balint: A fost transferat de Steaua in iarna lui 1981. A debutat in divizia A la 18 ani si jumatate, la Steaua, in 7 iunie 1981.

Balint era din Sangeorz-Bai, tatal sau fiind fermentul care tinea echipa in divizia C. Astfel, Gabi a debutat la 15 ani neimpliniti in C, la seniori. Intre timp, ajunsese la Gloria Bistrita, in B si fusese remarcat la Luceafarul, unde facea parte din generatia terminala in 1981.

Balint a fost transferat de catre Ion Alecsandrescu, care are unica paternitate pe descoperire. Initial, contractase un amical Steaua-Luceafarul pentru a-l urmari pe fundasul stanga Curtean (la recomandarea insistenta a lui Costica Toma), dar Balint i-a sarit in ochi Sfinxului, care, prin Gheorghe Constantin, l-a convins imediat pe tatal lui Balint (mare admirator al CCA-ului) sa-l lase la Steaua. In iarna lui 1981 s-au semnat actele, iar Gabi s-a prezentat in vara la echipa, Padureanu intelegandu-se cu Alecsandrescu pentru transfer.

Deci, alt jucator de divizia B.


Marius Lacatus: A debutat la 18 ani neimpliniti, in A, pentru Brasov. In sezonul 1981-1982, a jucat 11 meciuri, terminand pe 11, iar in sezonul 1982-1983 a jucat 34 de meciuri, Brasovul retrogradand in B, de pe locul 15.

Mai mult, cand Laca avea 17 ani, Dinamo comandase un amical cu "Stegarii", doar pentru a-l vedea pe Marius. Atunci, generalul Diaconescu a spus ca žjucatorii ca asta nu vor juca niciodata la Dinamo. Dupa ce ca nu stie nimic, mai e si nesimtit.

Deci, Marius Lacatus, jucator de echipa retrogradata si refuzat de Dinamo.

Si transferat cu mari peripetii, tupeul lui Mitica Dragomir manifestandu-se puternic in fata unora care, chipurile, comandau tot. Generalul Victor Stanculescu a fost unul dintre cei care a negociat cu Dragomir transferul lui Laca, fiind dovada vie a metodelor folosite de Steaua.


Victor Piturca: A debutat la 19 ani, in 1975 in A, la U. Craiova, unde-si facuse junioratul. Intre `75-`77 a jucat 8 meciuri pentru Universitatea, fara a marca. Intre 1977-1978 joaca la Pandurii, in B, retrogradand in C. Intre 1978-1979 joaca la Turnu-Severin, in B, retrogradand, si aici, in C. Revine in A la 24 de ani, jucand intre 1979-1983 la Olt Scornicesti, inscriind 28 de goluri in 4 sezoane, terminand pe locul 4, 7 (in doua randuri) si 13.

Nu a jucat la vreun lot national, de juniori, tineret, olimpic sau de seniori. Era un jucator mediu de prima divizie, in varsta de 27 de ani impliniti, in momentul in care a fost a transferat la Steaua. Transferul lui Piti a fost facut la recomandarea si insistenta lui Jenei, care aprecia calitatile tehnice si tactice ale varfului oltean, spre indoiala lui Alecsandrescu, care nu era convins, prin faptul ca nouarul ochit de Jenei nu prea avea viteza.

Transferul a fost fortat de Victor Piturca, care vroia cu orice pret sa joace la o echipa mare, replicandu-i lui Halagian ca nu-l intereseaza banii, cand acesta ii spuse ca nu va mai castiga in Ghencea banii de la Scornicesti.

Deci, Piturca, un jucator mediu de A, cu 8 meciuri in prima divizie la 23 de ani, cu 28 de goluri in cariera, trecut de 27 de ani, dat afara de Craiova si neremarcat de nimeni.


Marin Radu II: A fost unul din cele doar 2 transferuri "mari" ale Stelei. "Sarpele" era un jucator consacrat la nivelul primei divizii. Campion cu Argesul, de 2 ori golgheter al primei divizii, de 5 ori participant in cupele europene. Avea 155 de goluri in 276 de meciuri, in acel moment.

Intre 1974-1983 jucase la Arges, in aceasta perioada consumandu-si gloria personala maxima, punctata de doar 7 meciuri in 7 ani, la nationala, ultimul in `82, penultimul in `79. Radu II nu era jucator de nationala, ci doar un excelent speculant, la nivelul primei divizii. De la Pitesti a plecat la Olt, marcand 8 goluri in 16 meciuri in sezonul 1983-1984. A venit de la Scornicesti la inceputul sezonului 1984-1985, la varsta de 29 de ani neimpliniti, la cererea expresa a lui Halagian, care avea dezlegarea lui in alb.

Radu II era un nume mare la nivel de prima divizie, dar era aflat in regres. A ajuns la Steaua la initiativa lui Halagian, care avea dezlegarea in alb, dupa multe peripetii reusind sa evadeze din Scornicesti. Cei de la Olt l-au primit pe Viorel Turcu la schimb.

De remarcat ca, si in acest caz, Dinamo a facut mari nenorociri. Dupa ce-a aflat de intentia Stelei, i-a anuntat pe cei de la Olt, care nu vroiau in ruptul capului sa-i dea drumul lui Radu II. Dupa ce transferul s-a perfectat, cu mari greutati, jegurile dinamoviste i-au fabricat lui Radu II un dosar, cum ca ar avea rude in strainatate si intentioneaza sa rama acolo, dupa unele informatii. Familia lui Radu II era una de tarani cooperatisti, nici gand sa aiba pe cineva afara si nici gand ca Marin sa ramana peste granite, mai ales ca avea un copil mic.

Dosarul fusese fabricat de Dinamo, pentru ca Securitatea dadea avizul pentru deplasarile in strainatate, pentru obtinerea vizei si eliberarea pasaportului. Daca erau informatii ca nu respectivul nu e in regula, nu se dadea avizul. Tocmai pentru ca Dinamo erau speriati de "lovitura" data de Steaua, au lucrat cu armele lor mizerabile, pentru a crea probleme prin faptul ca "Sarpele" nu putea participa la turneul de pregatire din strainatate, in Olanda de data asta. Pana la urma, Radu II a fost facut capitan de armata si, astfel, a scapat de manevrele specifice facute de securistii si militienii din "Groapa".


Stefan Petcu: a venit la Steaua la inceputul sezonului 1983-1984, de la FC Constanta, care retrograde in B, de pe ultimul loc. Avea 28 de ani impliniti, debutase in `75 in prima divizie, jucase 3 ani in B, nu jucase pe la nici un lot national, niciodata. Avea sa joace 2 sezoane pline, la Steaua, 1983-1985, in care si-a adus o contributie importanta (50 meciuri, 10 goluri), in sezonul 1985-1986 jucand doar 4 meciuri (1 gol), parasind Steaua, in urma unui scandal-monstru.

Ar fi fost in lotul Sevilla si a fost inca un jucator transferat de la o retrogradata.


Dumitru Stangaciu: Dupa ce a debutat in A la 19 ani, in martie 1983, aparand in 5 meciuri, in sezonul in care Brasov a retrogradat, a fost transferat la Steaua in urma evolutiilor avute in divizia B in sezonul 1983-1984.

Incepand cu sezonul 1984-1985, a fost portarul Stelei, timp de 11 sezoane. A venit la Steaua ca urmare a recomanadarii facute de Costica Toma lui Alecsandrescu. In plus, la transferul lui Lacatus la Steaua, clubul militar se angajase sa-l dea la schimb pe Iordache, la o data nedeterminata, in urma evenimtelor de atunci. Ca urmare a epurarii lui Halagian, Iordache a fost trimis la Brasov, de unde a fost adus Dan Stangaciu, din B.


Anton Weissenbacher: A debutat in 1983, la 18 ani, in A, la Baia Mare. La sfarsitul lui 1984-1985, Baia Mare retrogradeaza in B, de pe locul 17, Toni fiind transferat la Steaua, la varsta de 20 de ani de la o retrogradata. A jucat doar 2 sezoane, fiind cedat la Craiova la finele lui 1986-1987. A ars foarte repede.


Constantin Pistol: a fost adus imprumut sa suplineasca numeric subtirimea lotului, de la Oradea, in iarna lui 1986. Era tanar, avand 19-20 de ani. A fost introdus pe finalul a 4 partide, in campionat, fara a se impune. Imediat dupa Sevilla a fost cedat, avand o cariera mediocra la nivelul primei divizii, la echipe ca Farul, Oradea, National.



XXX



Tragand linie, din analiza lotului pentru meciul cu Barcelona, din 7 mai 1986, incluzandu-l pe suspendatul Tudorel Stoica, reies urmatoarele concluzii:

Deci, Duckadam - Iovan, Belodedici, Bumbescu, Barbulescu - Balan, Boloni, Balint, Majearu - Lacatus, Piturca, cu rezervele Stangaciu, Weissenbacher, Radu II, Pistol si Iordanescu. In total au fost 16 jucatori, excluzandu-l pe Iordanescu si incluzandu-l pe Stoica. Mai poate intra in argumentatie Fane Petcu, care a inceput campania, dar n-a terminat-o.

Din acesti 16 jucatori care au format lotul Stelei la cea mai mare performanta din istoria fotbalului romanesc, se naste urmatoare realitate:

5 jucatori au fost transferati de la echipe din divizia B: Duckadam, Stangaciu, Iovan, Belodedici si Balint.

8 jucatori au fost transferati de la echipe care, in acel sezon, au retrogradat in divizia B: Barbulescu, Balan, Stoica, Lacatus, Petcu, Majearu, Weissenbacher, Balan.

2 jucatori au fost nume importante: Radu II si (mai ales) Boloni.

3 jucatori au fost dati afara de altii: Bumbescu (de Dinamo), Barbulescu (de Arges) si Piturca (de U. Craiova)

1 jucator de la Sevilla nu mai jucase fotbal de 3 ani: Iordanescu



XXX


In concluzie, cei care spun ca Steaua nu merita gloria castigarii CCE pentru ca N. Ceausescu era un dictator care a provocat performanta discretionar, prin metode tiranice, prin faptul ca ii forta pe cei mai buni jucatori din Romania sa semneze cu echipa militara, au dreptate.

Atata doar ca pe Nicolae Ceausescu nu-l interesa sportul, nu s-a implicat niciodata, dupa `60, si a permis ca generatia anilor `70 a Stelei sa se iroseasca in mize mici, precum vanzarea meciurilor, pentru bani, motiv pentru care s-au pierdut 2 campionate si s-au ratat vreo 4.

Steaua era atat de favorizata incat Dinamo stia tot ce se intampla in Ghencea, Bumbescu, Radu II si Iovan suferind incercari directe de deturnare. Mai mult, faptul ca tatal lui Stoica era retinut inaintea fiecarui meci, pana prin `84, spune totul despre raportul de forte.

In final, argumentatia suprema a sobolanilor: Luau cei mai buni jucatori cu forta, de-aia au castigat, este corecta in totalitate, atat doar ca nu erau cei mai buni jucatori si nici nu erau luati cu forta. Niciunul!

Steaua a dominat fotbalul european in urma rezultatelor venite ca o consecinta directa a unor principii care au dirijat activitatea clubului.

Patru oameni - Constantin Olteanu, Ion Alecsandrescu, Valentin Ceausescu si Emerich Jenei - sunt principalii exponenti (la nivelul si domeniul lor de competenta) ai modului de a intelege fotbalul, care a produs Marea Steaua, adica rezultatul din 7 mai 1986, de la Sevilla.

Precedati de membrii notorii ai CCA si urmati de Iordanescu, Gavrila, Gatu sau Otelea, cei patru uriasi au creat stralucirea Stelei Moderne, ca o consecinta nemijlocita a unor principii de viata, exprimate prin Oameni si tutelate prin Institutie.

Restul sunt minciuni, falsuri si calomnii.

Metode prin care sobolanimea incearca a exista in fata unei MINUNI, prin unica legatura ce se poate lega: Un scuipat in ochi si un hai sictir, sobolane - - dinspre noi spre ei, de fiecare data cand isi mai ridica raturile naclaite de frustrare si neputinta, spre a spurca, sub orice pretext, perfectiunea unei Pasari Maiastre.

Mythbusters

SURSA: http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/23118/