O decizie stupidă i-a lovit pe credincioşii ortodocşi în moalele capului taman la începutul anului. Aşteptate cu nerăbdare (ca în fiecare an), Molitfele Sfântului Vasile au fost... eliminate din ritualul liturgic în care îşi aflau locul . Pretextul l-a constituit o Decizie a Sfântului Sinod care ar fi fost adoptată, cică, taman în... februarie 2011. Iar trustul de presă al Patriarhiei (Basilica) l-a mediatizat în ajunul Anului Nou. Pe nepusă masă!
Ar fi, zice-se, "obicei regional", "inovaţie". S-ar înscrie, spun ăştia, într-un curent contemporan care s-ar baza prea mult pe ajutorul divin şi pe binecuvântări. Decizia nu o aflăm semnată ci impusă în numele "Sfântului Sinod". Aşa, ca întreg. Deşi toate deciziiile luate în numele forului suprem al Ortodoxiei româneşti sunt semnate nominal.
Comunicatul (redactat şi într-o retorică pur bolşevică) recurge şi la nişte manipulări (sau dezinformări?) provenite, parcă, dintr-o altă epocă. Una mai roşie. Cu stea în frunte. Se face referire la desfăşurarea Molitfelor pe timpul nopţii. Poate o fi fost la mânăstiri, dar în parohii ele se desfăşurau la sfârşitul Sfintei Liturghii. Se mai face referire la necanonicitatea unor practici: îngenuncheri în perioada Crăciunului, necesitatea postului. Dar aşa aflăm scris în cărţile de cult. În acelea APROBATE de Sfântul Sinod din acel timp. Se afirmă nonşalant că "rugăciunile cer pregătiri, posturi aspre, şi se adresează DOAR INDIVIDUAL (sic!).
Ce să înţelegem? Că în Ortodoxia de modă nouă nu mai există rugăciune comună? Că trebuie aprobare specială pentru rugăciuni (ori Molitfele Sfântului Vasile sunt rugăciuni, nu altceva). Se pare că autorii comunicatului le consideră însă altceva, încărcate cu oareşce mesaje oculte şi că, în general, exorcismele sunt nişte practici ce trebuiesc privite cu bănuială. Poate chiar interzise. Este posibil, atunci, ca mâine să scoatem din "Tatăl nostru" cuvintele "ci ne izbăveşte de cel viclean". O exorcizare, în fond!
Dar de unde să provină acest delir verbal (şi decizional)? Am observat şi eu că, de-a lungul timpului, unele persoane, impulsionate şi de evenimente ce le pun la încercare dreapta judecată, încep să intre într-o transă a deciziiilor, încep să emită păreri într-un stil energumen. Ba unul elimină cu de la sine putere sărbătoarea Sfintei Treimi, ba altul afirmă cu seninătate că n-ar exista exorcisme în Biserică, altul habar nu mai are de categoriile de oamenii cu care se poate împărtăşi (la fel cum alţii sunt cuprinşi de o "sfântă" amnezie atunci când ar trebui să-şi amintească de pedepsele aplicate celor ce se împărtăşesc cu ereticii), nişte refulaţii provoacă schisme fără nici o mustrare de conştiinţă... Şi tot aşa!
Mai recent, un scandal cu VRĂJITOARE a scos la iveală şi tot gunoiul ocultistic în care se află scufundată o frumoasă parte din lumea cultural-politică a ţării. Ramificaţiiile nu au fost scoase în întregime la lumina zilei, dar sunt de bănuit până la ce nivel ajung. Şi aici, cred, un zelos slujbaş din dealul Mitropoliei şi-a dat şi el în petec, vrând să-şi arate vastele cunoştinţe întru Ortodoxia corectă politic. "Nu există, dom'le, vrăji şi vrăjitoare", şi-o fi zis respectivul, "prin urmare nici exorcisme sau molitfe" - o fi dus până la capăt gândul acest Raţionalist bisericos. "Astea sunt misticisme de Ev Mediu! Ce caută, dom'le, chestii d-astea retrograde prin slujbele noastre?"
Răspundem noi: "Să scoată dracii din îndrăciţi ca voi"
Am uitat să amintesc încă un lucru: În duh irenic, "RECOMANDAREA" Sinodului se preschimbă cu două rânduri mai jos în OBLIGATIVITATE. Curată vrăjitorie semantică!
Un comentariu:
Carevasăzică, asta-i explicaţia la ceea ce am asistat - eu personal, da' şi ceilalţi -, am parcurs, am " executat", noi, cei implicaţi în cântările sfinte, liturgice, da' şi cei care conduc, cu responsabilitate şi înduhovnicire, sfintele liturghii, cântările liturgice sau orice serviciu religios creştin - ortodox. Pare-se că-i mai ceva ca-n Armată, n'aşa? mă refer la partea cu executarea - fără crâcnire, împotrivire -, cu Obligativitatea, că doar aşa e construită ierahizarea, supunerea, impunerea sau orice altceva într-o instituţie fundamentală a PATRIEI, A POPORULUI, A Statului, a Ţării, n-aşa? Ei, ei, ei! la vremuri noi, decizii noi, n'aşa? nimic nou sub soare, poate doar VREMILE, n'aşa? În rest, cu respect pt. opinia pe care ai exprimat-o, poziţia în opoziţie, vocea antagonică, critică şi revelatoare, cugetarea liberă şi neînfricată, spiritu' liber şi neînregimentat de care dai dovadă, consider că eşti un AVENIT. Lucrurile, fenomenele - efemere sau de longevitate -, opiniile, deciziile, componenţele sau componentele, mişcările sau curentele epocale, vicisitudinile sau lipsurile, urgiile sau frustrările, toate sunt efemere, fluide sau vânturate, cosmice sau pământene, exterioare sau interioare corpului omenesc, fiind în directă relaţie cu firescu' şi nefirescu', cu raţiuni ce depăşesc conştiinţa colectivă sau individuală, aici sau aievea, planetar sau cosmic, cu adaptarea fiecărui individ în parte la necesitatea construcţiei, implementării, aşezării sau gestionării BINELUI propriu sau comun, universal valabil, ce transcede epocile, timpu' sau formele de organizare socio-statală a tuturor fiinţelor ce posedă conştiinţă. Unde dai, şi unde crapă. Ce zici tu, şi ce zic eu. Ăsta da, la subsemnatu', spirit comprehensiv, n'aşa, ce zici? Hai, că vorbii la-nceput de an, da' vorbii cu ceva şăgadă, nu-ncape'ndoială, n'aşa? Cu respect,
Pensionaru'
Trimiteți un comentariu