De la crima din Primăverii la crima din Timişoara

În toamna anului 2005 o crimă împărţea opinia publică din România, ceea ce avea să fie numit cazul "Adrian şi Romaniţa Iovan". Un tânăr (găsit mort, în curte de către echipajul de poliţie) fusese împuşcat în cap de către stăpânul casei, Adrian Iovan. Poliţia l-a prezentat drept un hoţ venit să dea o spargere în locuinţa familiei Iovan iar stăpânul casei, în "legitimă apărare" - după cum afirmau anchetatorii - l-a împuşcat în cap. Dedesubturile ce au ieşit la iveală mai apoi au tins însă foarte repede să contrazică părerea oficială şi să prezinte faptele drept o reglare de conturi între soţul înşelat (Adrian Iovan) şi amantul soţiei sale, Romaniţa. Chit că instanţa a considerat că Adrian Iovan a comis actul în legitimă apărare, sunt mulţi cei ce văd lucrurile în a doua variantă (cu atât mai mult cu cât s-a văzut mai apoi cât de castă putea fi această Romaniţa).

O nouă crimă - mult mai spectaculoasă şi plină de hemoglobină - a avut loc de curând şi, cred eu, va ţine prima pagină a ziarelor mult timp de acum încolo.

Ce ştim?

În urma unui apel trimis de portarul unui cămin de studenţi al Facultăţii de medicină din Timişoara, echipajul ce s-a prezentat acolo a constatat existenţa unei maşini în care se găsea un cadavru tranşat. Destul de repede identitatea mortului este stabilită precum şi cea a prezumptivilor asasini care sunt daţi în urmărire. Primul capturat este un tânăr care, în momentul sosirii Poliţiei, încearcă să-şi taie venele. Prietena lui, după ce bate străzile o noapte întreagă, este capturată şi ea.

Cine este cel ucis?

Un "lider al romilor"! De fapt un şef de clan ţigănesc, şef de stabor - tribunal (ILEGAL) ţigănesc. Acestui personaj se pare că-i plăceau foarte mult tinerele, chiar foarte tinerele! Se pare că se ocupa şi cu cămătăria. Asta pe lângă afacerile în afara legii pe care le făcea cu imobile (presa nu spune în zilele astea nimic de bătrânii care s-au trezit cu apartamentele vândute, nu spune de oamenii ameninţaţi de mafioţi cu moartea). În presă este prezentat drept Trifu Schrott zis Cioca. Numele real este Trifu Cârpaci. Divorţează de nevastă, aceasta plecă în Austria unde se căsătoreşte cu un anume Schrott după care... divorţează, îşi păstrează noul nume şi... se recăsătoreşte cu Trifu Cărpaci care ia el numele soţiei, adică al celui de-al doilea soţ al soţiei. De ce oare?

Suspecta

Carmen Bejan - studentă medicinistă provenită din mediu sectant, al sămbătenilor, vreo ramură adventistă. Considerată încă de la începutul anchetei (fără nici o documentare!) drept "practicantă a prostituţiei". Mediul sectant ar recomanda-o pentru fapte extreme.

Suspectul

Raul Sergiu Florea - student medicinist, provenit dintr-o familie destrămată. Animozităţile dintre părinţi - vizibile de la primele interviuri luate de presă. Este prezentat în presă ca fiind "peştele" lui Carmen Bejan.

Procuratura

Nici nu începuse bine anchetarea cazului că, prin bună-voinţa acestei instituţii, aflase ţara întreagă o poveste însăilată cu clişee. Cum că un proxenet îşi ademeneşte clientul la prostituata sa şi, pentru că nu mai primea banii, îl omoară. Ni se bagă în faţă cei 500 de Euro ca tarif - oricine îşi dă seama de exagerare. La alte întrebări ar fi trebuit Procuratutra să dea răspuns:
- La ce oră a avut loc decesul?
- A fost torturată victima?
- Care ar fi mobilul crimei?
- De unde această "neglijenţă" (ca să-i spunem aşa) a prezumtivilor asasini?
- Explicarea comportamentului haotic al celor doi acuzaţi?
- Crimă premeditată? Întâmplătoare? Legitimă apărare?
- Motivul prezenţei lui Trifu Schrott în cămin?

Părerea mea

Poliţia ne va aburi mult şi bine. Ar trebui scoase la iveală iţele ce unesc interesele unor capi ai Poliţiei, procuraturii, lumii politice cu cele ale clanuriloe ţigăneşti mafiote. Nici nu ştim dacă avem în faţă adevăraţii autori. Cu o injecţie dai peste cap percepţiile normale ale unui om iar după aceea ca să aranjezi un loc să pară drept scena crimei e floare la ureche. Sau cei doi ar putea fi uneltele altora, eventual în urma unui şantaj, şi de aici implicarea lor într-o măsură foarte mare sau mai mică. Mai există şi ipoteza violului: individul a intrat peste fată şi aceasta (sau prietenul ei) ca o reacţie de apărare dusă la extrem îl asasinează într-un exces de furie pe Trifu Schrott.

Ar mai fi însă şi nişte... consecinţe - poate chiar scopul adevărat. Prin crima din Primăverii s-a legitimat folosirea forţei şi a armelor de către cei consideraţi elită în baza bunului lor plac sub sintagma "legitimă apărare". În cazul de faţă s-ar putea introduce primele măsuri de control total al populaţiei, începutul construirii STATULUI POLIŢIENESC. Mă refer la instalarea camerelor de supraveghere, măsură propusă şi înainte dar refuzată de studenţi. Şi cum e cel mai bine decât ca aceste măsuri să le cerem noi înşine să fie introduse. Adică să ne punem ştrangul la gât!