vineri, 11 februarie 2011

Crocodilu' şi politica internaţională

De 20 de ani tot felul de jivine bântuie prin presa românească. Absolut toate aceste animale rău mirositoare se pricep la ABSOLUT ORICE, chit că - de exemplu cazul de faşă - subiectele de politică externă sunt, dacă nu eliminate total, aruncate la marginea publicaţiilor. Unul dintre aceste prădătoare nearticulate este şi fostul inginer cunoscut mai bine sub porecla "crocodilul chelios". După ce a aplaudat cu tot sufletul MINERIADA din iunie 1990, după ce a slujit cu un devotament rar (împreună cu aproape toată echipa ziarului Adevărul) interesele Moscovei de pe la noi - şi să ne amintim spumele pe care le făcea pe sticlă şi balele de furie pe care le arunca pe hârtie - iată că acum ziaristul atoate cunoscător susţine cu toată energia lucrătura Obamistică din Egipt. Iată-l susţinător al "Pieţei Universităţii" în variantă egipteană. Doar că participanţii de acolo nu la democratizare le este GÂNDUL, ci la o revoluţie de tip islamic. Nu contează că Egiptul are Parlament, nu contează că are reprezentanţi ai naţiunii aleşi... Nu! Nu contează nimic! Doar interesele greu vizibile ale islamistului Barack Hussein Obama!

Interesant este că în posibilitatea ca Egiptul să devină republică islamică precum Iranul marea câştigătoare este... Rusia! Europei civilizate îi va fi tăiat accesul la resursele energetice prin blocarea tranzitării petrolului prin Suez. Aşa că nu numai de la patronii săi americani (la propriu, câtă vreme aţionariatul trustului MediaPro este cel care este) suge ca un mieluşel bani Cristian Tudor Popescu, ci şi de la tovarăşii săi spre care visează, ce veghează asupra lumii din turnul Kremlinului.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Hei, Donkey, crocodilii mari nu se manâncă între ei, nu? ( sau poate da?!). Se ocrotesc( şi câte interese sunt, Doamne!), se ajută sau muşamalizează totul în favoarea lor, în cele mai multe cazuri. Lumea -sau interesele ei -este cam ciudată, greu de înţeles, de aşezat într-un context predictibil. Mai ales că ne confruntăm cu diferite crize, care mai de care închipuite, provocate sau naturale. Sincer, pluteşte în aer o ameninţare majoră la adresa fiinţei umane,şi nu numai. Nu pot s-o definesc( încă), dar asta nu înseamnă că ea nu există( AMENINŢAREA). Ferice de cei care au ajuns la o anumită vârstă, au fost feriţi -cel puţin în ultimii ani -de războaie, de mobilizare, de luptă, sacrificiu, MOARTE, fiindcă totul se schimbă într-un aşa context socio-uman. Sper ca cei care decid bunul mers al lumii, al relaţiilor umane la nivel planetar, să reuşească, în continuare, menţinerea păcii globale, evitarea catastrofelor -cele care pot fi evitate - şi dezvoltarea umanităţii pe principii corecte: toleranţă, bună înţelegere, compromis şi renunţare, altruism şi ajutor de orice fel etc. Dar, după cum ne " mănâncă"( pe noi, oamenii), după cum ne este firea, selecţia naturală -ŞI POATE CHIAR EXTINCŢIA CONTROLATĂ SAU INVOLUNTARĂ - sau neînţelegerea în formă corectă a tuturor fenomenelor înconjurătoare, cred că nu vom reuşi, în scurt timp, evitarea unor dezastre umanitare sau conflicte ce au drept scop reaşezarea centrelor de comandă, de dominaţie mondială, heghemonică ş.a. Ăştia suntem, cu astea( apucături biblice şi ancestrale)mergem mai departe! În rest, ne consumăm viaţa pe nişte coordonate dinainte stabilite, de noi sau de alţii-c'aşa funcţionăm, nu? Hei, iar m-am lungit şi m-a apucat foamea. Mă duc să hrănesc trupu' ăsta fragil, efemer, predispus şi aşezat în bătaia,sau în raza, armelor de tot felul: bacteriene, microscopice, virale, morale, sufleteşti, alopate, heghemonice, imperialiste, atomice sau clasice, interrasiale sau culturale, şi câte şi mai câte... Hai, gata, că mi-e foameeee! cu respect, MAESTRE!
Pensionaru' ameninţat