Emisiune despre Eurovision la TVR, anunțată de câteva zile, moderată de Marina Almășan. Începe, se anunță și un număr de telefon disponibil telespectatorilor și îmi zic să încerc și eu. Să vezi potriveală, nu sună ocupat ci vocea unui tinerel mă anunță că,dacă aștept, ... în câteva minute intru în direct! În timp ce stau cu mobilul în așteptare, din difuzor aud murmure,schimburi de replici, zumzetul de activitate febrilă:
"... Păi era vorba să dăm un apel în direct" (vocea tinerelului. "Mai întâi preluăm mesajul lui cutărescu" (vocea Luminiței Dumitrescu, presupun).
Totul se finalizează cu un mesaj al aceluiaș tânăr care îmi spune că voi fi reapelat pentru a transmite mesajul în partea a doua. Nu am mai fost contactat dar măcar dacă mi-ar fi notat ceea ce doream să le transmit celor din studio. Și anume:
- Să facă un test, mai ales cei ce afirmă că Eurovision mai este un Festival al cântecului, și să fredoneze două măsuri din "melodia" câștigătoare a Austriei, adică a bărbatului cu barbă și rochie.
- Dacă n-ar fi mai adecvată imitarea modului în care Italia își alege reprezentanții pentru Eurovision. O piesă aleasă prin selectare la sânge la Sanremo, cu jurizare de la specialiști, dar și ziariști,orchestră și, mai ales, public. E drept că Sanremo a devenit o instituție NA-ȚIO-NA-LĂ. Ca o paranteză, Liana Stanciu nu avea habar că Italia s boicotat ani în șir Eurovisionul pe motiv de vot geopolitic și aranjamente în culise.
- O altă întrebare mi-a apărut pe măsura derulării emisiunii. Cine a decis colaborarea cu Global Media și ce criterii au stat la baza acordului. Nu cumva Global Media a preluat profiturile iar TVR facturile? De fapt despre bugetul pus la dispiziție de TVR pentru participarea la Eurovision nu s-a vorbit deloc.
Dar ce am mai aflat între altele? Din gura lui Mugurel Vrabete a ieșit o păsărică! Laura Bretan a fost dezavantajată în mod voit de către juriul din care făcea parte și domnul Vrabete pe motiv de CORECTITUDINE POLITICĂ! Adică pentru susținerea familiei de către cântăreața în chestiune.
Misterul măsluirii votului pentru Eurovision: Laura Bretan - favorită la televoting - a fost în favoarea Referendumului pentru familie! Iar socialiștii lui Dragnea - cei care au jurat în fața Internaționalei socialiste că vor sabota consultarea populară - s-au răzbunat pe tânăra interpretă cu această ocazie!
În toate țările votul publicului constituie JUMĂTATE din punctajul
acordat pieselor. Numai că TVR - redevenită socialistă prin deciziile
lui Dragnea - a schimbat FĂRĂ SĂ ANUNȚE regulile în timpul jocului.
Publicului i-a revenit doar O ȘEPTIME din punctele acordate pentru că a
fost considerat doar "un jurat alături de ceilalți șase". MAFIE
SOCIALISTĂ ca în Italia!
Priviți apariția magnetică a cântăreței în clipul de mai jos. În fiecare seară a festivalului, sala a fost ÎN PICIOARE.
Dar juriile - manevrate de către păpușarii de extracție socialistoidă - au preferat să trimită ÎN IZRAEL pe un tovarăș rapper de origine musulman-egipteană. Aflat pe ultimul loc la televoting, apropo! Priviți și reacția sălii la nunțul clasării Loredanei Bertè în afara clasamentului:
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a
bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”,
condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit:
Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie
Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus
de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei
Druţă.
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a
bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”,
condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit:
Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie
Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus
de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei
Druţă.
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a
bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”,
condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit:
Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie
Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus
de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei
Druţă.
Desfăşurat la Bucureşti, pe data de 10 septembrie 2016, concertul s-a bucurat de prezenţa marelui compozitor român Eugen Doga, acompaniat de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, condusă de dirijorul Iosif Prunner. La spectacol au mai contribuit: Cristina Scarlat, Ana Cernicov, Sergiu Pungă, Valeriu Cojocaru, Vitalie Advahov, Amelia Huzun, ansamblul de dansuri sportive „Codreanca” condus de Petru Guzun, ansamblul de naişti „Pan Academic” condus de Andrei Druţă.
"Dom'le" - o să mă întrebaţi - "dar ai spus, în postarea precedentă, că vom putea şi noi să auzim întrebările pe care le-ai pus Oanei Pellea şi răspunsurile aferente. Nu mai avem nici o înregistrare video! Cum atunci să ne dăm seama?"
Nu, nu veţi mai putea face acest lucru! Un mesaj primit la jumătate de zi după urcarea înrăgistrării pe Youtube şi, apoi, pe bloguri, m-a anunţat următoarele:
Buna seara, Va rog sa stergeti acest
material de pe toate canalele maedia. Nu am acordat dreptul de difuzare
si va aflati in afara Legii. Multumesc.
Am verificat autenticitatea emitentului, am primit atestarea autenticităţii mesajului şi, drept urmare, m-am conformat: înregistrarea video a fost eliminată din rândul celor accesibile.
DAR, pentru că există un DAR...
Dar de ce acest refuz al accesibilităţii publicului (atâta cât este - zece, douăzeci de inşi) spre o seară plină de naturaleţe şi spontaneitate? Şi nu e vorba numai de materialul filmat de mine, ci şi de al altora incluzând aici organizatorii Întâlnirilor respective.
Am rumegat problema şi am ajuns la o concluzie. Că respectiva artistă s-a comportat prea natural, prea firesc, în afara unui cadru IMPUS! Care-i acel cadru impus, prin ce soi de vrajă perfidă ajunge cineva din persoană la nivelul de "marcă înregistrată" (sic!)? Aşa că am am făcut ceva săpături şi, în acelaşi timp, am început şi să-mi reamintesc unele lucruri.
Şi ne-am reamintit că artista în cauză "iubeşte lemnul. Şi spaţiile mici". Acest lucru petrecându-se, se pare, în timpul întâlnirii cu Sfântul Anton, credem noi, într-o biserică trainică, de piatră ori cărămidă, după cum am găsit citat pe blogul unui domn: https://olivian.ro/oana-pellea-jurnal/
"A! Asta era!", mi-a picat mie fisa. "Am uitat că dacă ne aflăm în faţa unei "mărci înregistrate" (nu a unei persoane) musai trebuie să fie şi o societate mai mult sau mai puţin comercială dar, foarte sigur, ocultă. Gen "Editura Humanitas" şi ai ei sclavi care fac drepţi când vine ordinul pe unitate ideologică de la tovarăşul Liiceanu. Care tovară, primeşte şi tovărăşia sa diverse ordine pe linia corectitudinii politice spre a le impune - CU TOATĂ FORŢA - în mentalul colectiv al românilor. Şi că-i aşa cum zic eu, priviţi aici un material idologic al acestui satrap cultural ce vine pe direcţia propagandistică în care se înscrie şi clipul celor de la Taxi: http://www.contributors.ro/ Propagandism de cea mai pură speţă sovietică! Se inventează problema (apare clipul) apoi se vine cu clarificarea ideologică (cu articolul pe linie). Dar deja chestiunea nu mai e la ordinea zilei! Acum se discută şi se manipulează despre alttceva. Despre cei "trei milioane de tâmpiţi" care se opun PROGRESULUI! se opun LIBERTĂŢII! Se opun FRATERNITĂŢII! Se opun IUBIRII, to'arăşi! Prin urmare şi vectorii de opinie în care s-a investit la greu (şi cărora le e teamă că vor pierde încrederea - şi veniturile? - partidului cultural pe care-l slujesc) sunt treptat scoşi la înaintare:
Adică vedeţi dumneavoastră, bestiile fasciste au o atitudine contrară UMANITĂŢII de vreme ce aceşti "creştinopaţi" doresc legalizarea familiei tradiţionale.
Ori, revenind la problema iniţială şi părăsind tonul ironic, la întâlnirea cu pricina eroina şi-a devoalat propria fire, propriile-i dorinţe şi gânduri. Un mesaj, în profunzimea sa, ce venea mult în contradicţie cu al "stăpânilor". A fost ca un soi de defulare. Şi asta a deranjat!
Pe data de 16 Mai 2016, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN) a organizat Gala Premiilor Naţionale pe anul 2015, care a recompensat, prin premiile şi distincţiile acordate, activitatea legată de domeniul cinematografiei autohtone.
Prezentatorii - Geanina Corondan şi Mihai Găinuşă - au fost fost gazdele Galei şi, alături de invitaţii speciali, au anunţat deciziile Juriului (alcătuit din Mircea Diaconu, Petru Lucaci, Dan Dediu, Manuela Cernat, Mircea Bunescu, Radu Corciova, Paul Ilea, Victoria Cociaş, Andrei Gurzsniczki, Dan Pop şi prezidat de Stere Gulea), pe scena Cercului Militar Naţional din Bucureşti.
Momente artistice au punctat desfăşurarea Galei şi la ele au contribuit elevii Liceului de Corgrafie Floria Capsali, trupa "Concertino", Jezebel şi Mircea Baniciu.
Redau, în ordine cronologică, lista distincţiilor acordate şi, pentru doritori, aflaţi la final înregistarea (aproape) integrală a spectacolului. Câteva secunde mi-ar mai fi trebuit ca să am şi mulţumirile lui Cosin Maticiuc. Lungimea galei a făcut ca, rând pe rând, să mă lase fie bateriile de la aparatele foto, fie memoria telefonului cu care am sfârşit a înregistra.
PS: sper că voi reveni în postările următoare şi cu ceva instantanee foto.
- Premiul Opera Prima "Alexandru Tatos": Doru Niţescu pentru filmul "Carmen" - Premiul pentru cea mai buna cascadorie: Mihaela Oros si Răzvan Gheorghiu pentru filmul "Scorpion King IV" - Premiul pentru film de animatie: Matei Branea pentru filmul "Omulan!" - Premiul pentru scurt metraj de fictiune: Mihai Ionescu pentru filmul "Dopul scuză mijloacele"
- Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Aron Xantus pentru filmul "În treacăt, spre asfinţit..." - Premiul Special al Uniunii Cineastilor doamnei Marilena Ilieşiu pentru volumul "Mircea Daneliuc. Cele şaptesprezece vieţi ale pisicii rupte" - Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Titus Vâjeu pentru volumul "Mircea Daneliuc. Monsieur l'auteur sau lupul singuratic al filmului românesc" - Premiul Special al Uniunii Cineastilor domnului Cristian Sbîngu pentru imaginea la filmul "Culorile lui Gheorghe Ciobanu" - Menţiune Specială a Uniunii Cineaştilor din România domnişoarei Crina Tofan pentru rolul Ema (la 12 ani) din filmul "Live"
- Premiul pentru film documentar de televiziune : Andreea Ştiliuc pentru filmul "Parisul lui Matei" - Premiul pentru film documentar de scurt metraj: Claudiu Mitcu pentru filmul "Reţeaua" - Premiul pentru film documentar de lung metraj: Anca Damian pentru filmul "Muntele magic" - Premiul pentru interpretare feminina - rol secundar : Ioana Flora pentru rolul Paula din filmul "Acasă la tata" - Premiul pentru interpretare masculina - rol secundar: Alexandru Potocean pentru rolul Sifon din filmul "Nu există-n lumea asta"
- Premiul de Excelenta al Uniunii Cineastilor Doamnei Ana Marina Constantinescu pentru remarcabila contributie adusă la dezvoltarea artei filmului de ficţiune şi a documentarului de artă şi despre artă - Premiul de Excelenta al Uniunii Cineastilor Domnului Călin Căliman pentru prestigioasa operă in domeniul criticii şi istoriei filmului românesc - Premiul pentru coloana sonora: Cristian Tarnoveţchi pentru filmul "Bucureşti NonStop" - Premiul pentru muzica de film originală: Cristian Lolea pentru filmul "Carmen" - Premiul pentru costume: Ana Ioneci pentru filmul "Dopul scuză mijloacele" - Premiul pentru machiaj: Bianca Boeroiu si Astrid Weber pentru filmul "Box" - Premiul pentru scenografie: Augustina Stanciu pentru filmul "Aferim!"
- Premiul Presedintelui Uniunii Cineastilor din România pentru seria TV "Dreptul la memorie. Argumente pentru înfiinţarea unui muzeu al comunismului în România, la Bucureşti" realizat de Ruxandra Tuchel, Cristina Rădulescu, Roxana Chiriţă, Cristina Oancea, Alexandru Munteanu - Premiul Presedintelui Uniunii Cineastilor din România domnului Vitalie Lupaşcu pentru adaptarea cinematografică a operei lui Anton Cehov "Salonul nr.6" - Premiul pentru montaj: Dana Bunescu pentru filmul "Carmen" - Premiul pentru imagine: Marius Panduru pentru imaginea filmului "Aferim!" - Premiul pentru scenariu: Tudor Giurgiu si Loredana Novak pentru filmul "De ce eu?"
- Premiul pentru interpretare feminina: Rodica Lazăr pentru rolul Mariana din filmul "Carmen" - Premiul pentru interpretare masculina "Geo Barton": Toma Cuzin pentru rolul Costi din filmul "Comoara" - Premiul Academic al Uniunii Cineastilor din România regizoarei Paula Segall pentru contribuţia adusă filmului documentar românesc - Premiul Academic al Uniunii Cineastilor din România actorului Victor Rebengiuc care prin arta sa interpretativă a adus o excepţională contribuţie filmului românesc
Premiile anuale ale Asociatiei criticilor si filmologilor din cadrul UCIN: - Diploma pentru cel mai bun film al anului domnului Radu Jude pentru filmul "Aferim" - "Premiul Ion Cantacuzino" pentru publicistică cinematografică domnului Cristian Tudor Popescu pentru publicistică de film în format electronic şi print - "Premiul George Littera" domnului Andrei Gorzo pentru volumul "Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklos Jancso"
- Premiul pentru regie: Corneliu Porumboiu pentru filmul "Comoara" - Premiul Special al Juriului: Radu Jude pentru filmul "Aferim"
- Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor: "Bucureşti NonStop", regia Dan Chişu
Interviu realizat cu preşedintele juriului premiilor UCIN, domnul Stere Gulea, prilejuit de desfăşurarea Galei UCIN 2016, ce a avut loc pe 16 mai 2016 la Cercul Militar din Bucureşti.
Interviu realizat cu domnul Vartan Arachelian, prilejuit de desfăşurarea Galei UCIN 2016, ce a avut loc pe 16 mai 2016 la Cercul Militar din Bucureşti.
Interviu în exclusivitate cu preşedintele Uniunii Cineaştilor (UCIN), Laurenţiu Damian, cu prilejul Galei UCIN 2016 , festivitate ce a recompensat realizările cinematografiei româneşti din anul precedent, 2015. Eveniment desfăşurat la Cercul Militar din Bucureşti pe data de 16 mai 2016.
- Putem să-i numim pe ziariştii care preamăresc Mossadul drept "agenţi de influenţă"?
- Nu, nu-i puteţi. Cei la care vă referiţi pot fi numiţi limbişti. Dacă le-am spune spune "agenţi de influenţă", ar trebui să-i credităm cu mai multă "intelligence".
