Partizanii de la Digi24 ai lui Neicușor Dan, corigenți la aritmetică?

Duminică seara, cu trei sferturi de oră înainte de anunțarea rezultatelor, transmisiune din studioul Digi24. Sanda Nicola (și cu o altă duduie) prezintă, sub o formă mascată, situația competitorilor electorali din București.

Aflăm de candidatul Q că are 50%, apoi de Z că-i la 25%. Iar între candidații X și Y s-ar fi dat o luptă strânsă, surclasându-se cu doar un procent: X - 17%, Y - 18%.

Stăm și adunăm: 50 + 25 + 17 + 18 =... 110%!

Nici unul din comentatorii din studio nu a remarcat absurditatea. Asta și pentru faptul că erau niște băsiști notorii iar anunțul îl favoriza pe un acoperit renumit. Doar că Turcescu avea cu 10 procente mai puțin, ceea ce nu mai contrazicea matematica.

Halal!

CUM VOI VOTA PENTRU PRIMĂRII

Dezbaterea de la Realitatea m-a convins. Cum pentru extremiștii ăia doi nu-mi place să dau votul (din pricină de Maskva), cum pentru Pandeliță nu am nici o slăbiciune ideologică, cum Nicușor Soroșel se află la stânga stângii (Firuța devenind deci mult mai preferabilă acestuia), rămâne doar... Pierdoiu!

Şi asta pentru că Bogdan Diaconu l-a făcut knock out pe Dănuţ SRL. "Susţineţi familia creştină sau nu 0 susţineţi?" - o întrebare la care Nicuşor Dan a dat-o cotită.

Iar la Sectorul 5 - primarul care nu mai este dar care va fi. Că între Vanghelie și Scaraețki poți să alegi doar cele sfinte, nu dracii cu fumuri demo-progresiste.

Domnul Cătălin Predoiu ori ne socoate proşti, ori face pe prostul, ori este el însuşi un prost!

În seara ce a trecut, la emisiunea doamnei Elena Vijulie de la Digi 24. printre întrebări i s-a strecurat şi una privind vulnerabilităţile candidatului ce a fost Marian Munteanu, care ar fi colaborat cu Securitatea. "Nu ar fi fost fireşti aceste verificări (la CNSAS n.n..)?" - întreabă Elena Vijulie. Iar domnul Predoiu răspunde imediat cum că PNL a şi trecut la abordarea instituţiei respective (CNSAS) spre a cerceta cazul. Ba chiar insinuează parşiv că Marian Munteanu, prin faptul că a acţionat elegant şi s-a retras din competiţia electorală, ar fi recunoscut tacit că ar fi colaborat! Nu această chestiune ne interesează - de altminteri Marian Munteanu a anunţat că îi va aduce în faţa instanţei pe cei ce l-au caomniat - ci alt aspect ne preocupă.

DOMNULE PREDOIU, CE AŢI SPUS? CĂ PARTIDUL A SESIZAT CNSAS!? Pe ce bază legală, domnule? Ca ce chestie? Cu ce drept? Hai să ne uităm în legislaţie, domnule Predoiu, că să vedem clar la ce faceţi referire, şi anume despre OUG 24 din 2008 publicată în Monitorul Oficial nr 182 din 10 martie 2008 şi de Legea 293 din 2008, publicată în Monitorul Oficial  nr. 800 din 28 noiembrie 2008, prin care se aduc unele modificări ordonanţei amintite.

Ori Ordonanţa vorbeşte de accesul LA PROPRIUL DOSAR şi desconspirarea securităţii iar în conformitate cu aceasta DOAR anumite categorii intră sub incidenţa Legii. Şi anume:

- persoanele care au fost VICTIMILE Securităţii şi cărora li se asigură accesul LA PROPRIUL DOSAR, acces asigurat lor sau familiilor lor (Capitolul I, articolul 1 paragraf 1 şi paragraf 8). Acestora şi numai acestora li se declină identitatea securiştilor ori turnătorilor care s-au ocupat de dosar (articolul 1, paragraf 7).

- un evantai de DEMNITARI şi FUNCŢIONARI ai statului (capitolul I, articolul 3) în rândul cărora intră şi candidaţii la diversele alegeri. Facem o menţiune aici. Legea 293 a abrogat un paragraf (c) din OUG 24 şi e semnificativ cine scăpa astfel de examinare ("c membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;" - sic! n-m.)

- precum şi REVOLUŢIONARII (capitolul I, articolul 3, paragraf z).

Şi acum revenim la subeictul Marian Munteanu. Despre care CANDIDATURĂ OFICIALĂ vorbiţi în cazul lMM, domnule Predoiu? O canduidatură oficială presupune depunerea dosarului de candidat, cu semnăturile aferente, la Biroul Electoral. CÂND a depus MM acest dosar pentru ca CNSAS să poată efectua în mod LEGAL demersul investigativ? Vă spun eu când: niciodată. Pentru că Marian Munteanu nu a fost înscris în nici un moment oficial în cursa pentru Primăria Capitalei şi nici pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Poate o să replicaţi, domnule Presoiu, că nu stăpâniţi asemenea amănunte. dar ar fi trebuit să le cunoaşteţi! Doară respectiva OUG poartă, la finalul ei, şi distinsa dumneavoastră semnătură în calitatea pe care o aveaţi în 2008 de Ministru al Justiţiei.

Pe înregistrarea video de mai jos puteţi vedea alegaţiile acestui Cătălin Predoiu pe chestiunea Marian Munteanu cam de pe la minutul 5:

Răspundem ascultătorilor: candidatură PNL

- Ce a spus Predoiu când a aflat că este candidatul oficial al PNL la alegerile locale?

- "Am îmbrăcat cămaşa morţii... electorale!"

Câteva precizări. Mai ales pentru PeDe-rasto lingăi.

1. În orice ţară normală (adică civilizată) alegătorii de pe listă sunt numai şi numai cei care sunt cetăţeni, adică au avut grija minimală de a se înscriei ei înşişi în listele de alegători. Indiferenţii, cei pe care-i doare în cot, nu sunt cuprinşi în liste şi nici nu sunt luaţi în calcul.
2. România este singura ţară în care morţii din cimitire ar putea vota. Aşa consideră tablagii de la MI, de vreme ce-i includ în listele de alegători.
3. Aceleaşi liste includ şi pe basarabenii care şi-au redobândit cetăţenia română. Între câteva sute de mii şi un milion. Numai că-i doare în cur de viaţa politică din România. Aşa cu i-a durut în dos şi de cea din teritoriul de peste Prut.
4. Acelaşi lucru este valabil şi pentru câteva sute de mii de israelieni.
5. De zece ani ţara este secătuită şi de emigrarea masivă. Peste 3 milioane de cetăţeni vieţuiesc în străinătate. Pe cei mai mulţi îi doare undeva de situaţia politică şi alegeri.
6. Vârful creşterii demografice a fost anul 1989 (24 milioane aproape şi o natalitate crescută). În 1990 a venit dezastrul: peste două milioane de avorturi. Numărul de nou-născuţi a scăzut sub jumătatea celui din 1989. Ori cei care au devenit majori din generaţia 1989 au putut vota abia din 2007, anul cu numărul maxim de votanţi. Şi atunci cum e posibil ca listele de alegători de peste cinci ani (adică din 2012) şi care cuprind o perioadă de scădere a populaţiei dramatică să conţină un număr aşa de mare de electori? Păi a se vedea punctele enumerate mai sus.

Eşecul 'telectualilor români

Nu trecea zi din recent încheiata campanie electorală pentru localele din Bucureşti fără să aflu un nume nou de susţinător de-al lui Nicuşor Dan. Dacă am fi făcut un portret robot, acesta ne-ar fi înfăţişat pe susţinători ca fiind parte a "martorilor lui Pleşu", partizani turbaţi ai comunistului anticomunist Băsescu, plini de fanatism în susţinerea candidatului lor, dar lipsindu-le în acelaşi timp orice argumentare raţională în susţinerea opiniei. Privirea critică le lipseşte - ca în orice idolatrie politică de altminteri - fiind înlocuit numai de fanatismul miop.

Alegerile s-au desfăşurat, rezultatele finale încă nu au fost publicate. Dar avem pe cele parţiale. Domnul Nicuşor Dan s-a situat - conform situaţiei prezentate de BEC (repet, rezultate parţiale) - pe locul 4, cu 8,45% din voturi. Aşa cum am mai spus într-o postare anterioară, eu am avut altă şi pe acela l-am şi votat. Pentru scaunul de consilier general i-am acordat însă votul meu domnului acesta de la "Salvaţi Bucureştii".

Ori iată că pentru acest post în care AR FI AVUT ŞANSA să fie ales constatăm o mare schimbare. Brusc, fanaticii susţinători l-au părăsit şi aici, pe buletinele de vot prin care sunt trimişi aleşii în CGMB, domnul Nicuşor Dan a obţinut undeva pe la 4,70%, insuficient pentru a ajunge în Consiliul General. Nu a trecut pragul electoral.

Jumătate din susţinători s-au evaporat pe drum. Jumătate din susţinători se dovedeşte că au avut altă motivaţie decât aceea declamată. Iar aici gurile rele vorbeau de mult că în cazul candidatului acesta era vorba de un "iepure electoral", scopul fiind să scadă numărul votanţilor lui Oprescu.

Un procent în plus l-ar fi adus pe domnul Nicuşor Dan în Consiliul General şi am fi avut (poate) acolo o necesară voce critică. Vocile demagogilor "apolitici" şi "antisistem", cu fumuri intelectuale dar cu lipsă de un minim simţ practic, au dus la un alt rezultat.

A fost o şansă iar guguştiugii şi găgăuţii au dat cu piciorul în ea (tot la fel cum au îmbrăţişat bombasticismele chelioase cu nişte ani în urmă). Când se vor dezmeticii vor da vina pe lege. Despre propria nesăbuinţă nu vor spune o vorbă.

Biroul Electoral Central a furnizat informaţii greşite românilor!

Pe 1 iunie am descărcat de pe site-ul BEC lista candidaţilor pentru alegerile în consiliile judeţene, inclusiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Am luat de bune lista găsită acolo (trec peste conceperea haotică a documentului oficial) şi am postat pe blog un pomelnic întreg cu sutele de nume de onorabili şi stimabili.

Dar m-am înşelat! Greşesc. Nu eu m-am înşelat ci AM FOST ÎNŞELAT. Datele oferite de BEC au fost false! Au fost false pentru că a existat cel puţin un nume OMIS de pe listă!

Ştiam că domnul Nicuşor Dan candidează şi pentru câştigarea unui post de consilier. Dar nu apărea în acea listă! Pentru CGMB nu exista nici un candidat independent. Afişele respectivului candidat lipite pe străzi indicau altceva.

Am descărcat în noaptea acesasta din nou lista de pe siteul oficial şi... surpriză! Iată că la filtrarea fişierului excel pe criteriul "candidaţi independenţi" (cod 999) apare şi numele pomenit înainte. Pe 1 iunie nu era. Pe 10 îl găsim

Şi acum eu pot să mă gândesc fie că acei membri ai BEC de se ocupă de alegeri şi-au băgat picioarele în ele de alegeri - iar atunci trebuie să zboare - fie că este o eroare, dar în acel caz pot să presupun existenţa altor zeci de erori - şi atunci iarăşi trebuie să zboare.

Corelaţi acest lucru şi cu afrimaţia vehiculată de oficialii Biroului Electoral Central cum că numărul de alegători se apropie de numărul de locuitori (18.315.880 electori dintr-un număr de 19.042.936 de locuitori recenzaţi în toamnă).

Iar dacă în toamnă un individ penibil de la Institutul de Statistică a căpătat o cizmă-n dos, ar fi cazul să se repete scena şi cu mai-marii care "supraveghează" buna desfăşurare a alegerilor.

De ce voi vota "răul cel mai mic"

De 22 de ani situaţia Bucureştilor a fost din ce în ce mai complicată. Pe măsură ce potul provenit din bugetul pus în joc creştea, situaţia devenea şi mai căcănie.

Până în 1992 Bucureştii au cunoscut vreo trei sau patru primari cocoţaţi acolo prin decizie guvernamentală. Abia în 1992 bucureştenii şi-au putut alege edilul. Acesta a fost Crin Halaicu şi din toată perioada sa de administrare memoria mai păstrează reamenajarea bulevardelor Kogălniceanu-Elisabeta. Perioada Ciorbea a fost de prea mică durată (şi a constituit şi decesul politic al respectivului), mandatul fiind în realitate al lui Viorel Lis.

Pe scurt, anii '90 se constiutuie pentru Bucureşti în exact aceeaşi zonă gri în care se afla întreaga Românie. La margine de civilizaţie, cu întreprinzători proveniţi din buticurile de la colţul blocurilor, fără proiecte importante din lipsa fondurilor care să intre în ţară şi din teama guvernelor de a băga bani în investiţii publice.

Punctul în plus este dat de deciziile guvernelor Convenţiei prin care descentralizarea nu numai că a fost luată în discuţie, ci şi introdusă în legi. Tot la puncte pozitive intră aici şi munca unor miniştri de a iniţia proiecte ce vizau dezvoltarea urbană: proiectele ANL, inventarierea clădirilor cu risc seismic. Deciziile guvernului Năstase duc şi mai departe autonomiile sectoarelor din componenţa Bucureştilor, la un moment dat Capitala fiind compusă din 6 oraşe.

Toate acestea însemnau şi creşterea bugetului bucureştean şi un borcan cu miere prea tentant pentru a nu atrage diverşi "urşi" politici. Şi uite aşa îl aflăm candiadat pe fostul ministru, Traian Băsescu, ajuns cu mare luptă în turul doi al localelor din 2000, iar apoi ales primar general al Bucureştilor - cu un consiliu însă de altă culoare politică. Asemenea i se prezentau şi conducerile sectoarelor.

De aici avem parte (privită de la 10 ani distanţă) de o circotecă prin care primarul general în funcţie în vremea aceea căuta să se victimizeze, în condiţiile în care tot mai multe direcţii de care se ocupa Guvernul trec în administrare locală ori judeţeană. O perioadă DEZASTRUOASĂ pentru bucureşteni, cu toată că robinetele financiare începeau să se deschidă, asta şi pentru că perspectiva intrării în UE era tot mai apropiată iar diversele programe cu finanţare europeană începeau să-şi facă simţită prezenţa. Dar în fruntea bucatelor se afla "ursul" politic de care vorbim. Şi care se baza pe crearea aceluiaşi mediu conflictual din care îşi trage energia - aşa cum îl ştim şi din haina de preşedinte.

I-au fost duşmani buticarii, şi i-a distrus în spirit leninist fără să le dea o alternativă; a impus un proiect (pasajul suprateran Basarab) fără însă a se pune o cărămidă în timpul mandatului său ori al moştenitorului său politic (Videanu); a încheiat contracte în avantajul firmelor străine, în timp ce întreprinderi româneşti erau falimentate din lipsa comenzilor de la stat - cazul contractului Mercedes în defavoarea ROCAR; gangsterii imobiliari au început să-şi facă apariţia cu proiecte din ce în ce mai monstruoase, în timp ce clădiri de patrimoniu cădeau victimă - cazul de la catedrala Sfântul Iosif, cazul bisericii Armene etc; cel mai tragicomic "război": cel cu judeţul Ilfov, care viza traseele RATB - cu toate că mecanisme de colaborare între cele două entităţi (Bucureşti şi Ilfov) existau prin legea colaborării regionale. Şi transformarea primarului în hingher-şef! Imaginea pe care o aveam în lume, de hingheri.

O să mi se spună că multe din cele ce am scris mai sus privesc perioada Adriean Videanu, dar acest individ era continuatorul fidel al politicii băsiste. Iar aceasta poate fi sintetizată astfel: "nu pot să fac nimic pentru că îmi este potrivnic CGMB. Când CGMB are majoritatea favorabilă, atunci vinovăţia o au primarii de sectoare. Eu sunt nevinovat ca un bebeluş". Din perioada aceasta (Băsescu-Videanu) cel mai puternic se menţin în minte asfaltările. Şi "borduriadele". Pentru că erau bani buni de păpat din buzunarul bucureştenilor. Şi mai sunt câteva lucruri "minore": contractele privind iluminatul public, contracte pentru curăţenie, pentru canalizare etc.

În 2008, la al doilea tur, când aveam de ales între Blaga şi Oprescu, eu nu m-am dus. Din punctul meu de vedere erau două rele absolut egale. Şi îmi menţin şi acum părerea. Domnul doctor a înălţat "podul minune". Preţul a fost triplu (dacă nu mai mult) faţă de suma preconizată. A ridicat "stadionul minune", preţul fiind incredibil de mare. A încercat să dea tunul numit "bulevardul Uranus". Un punct pozitiv: reintroducerea traseelor de noapte ale RATB.

Şperţurile din timpul acestui prim mandat Oprescu au o explicaţie foarte simplă: nu conduce numai Oprescu Bucureştii. Consiliul General aprobă sau dezaprobă orice sumă pe care ar trebui să o cheltuie primarul general; aprobă sau dezaprobă orice proiect ar vrea să demareze primarul general; aprobă sau dezaprobă orice legislaţie olocală ar vrea să instituie primarul general. Ceea ce se traduce prin: "ne dai şi nouă caşcaval din felia pe care o mănânci şi închizi ochii şi taci chitic atunci când ne băgăm mâinile până la cot în bugetul localităţii". Iar majoritatea care avea pâine şi cuţitul era formată, ţineţi-vă bine, din: PD-L în alinaţă cu PNG şi cu PRM. Aşa că atunci când vedeţi clădirile distruse ori dispărute peste noapte din spaţiul citadin bucureştean, să vă gândiţi imediat la OPRESCU, PD-L, PNG şi PRM împreună.

Duminica asta voi merge la vot. Iar în faţa mea sunt doar 4 opţiuni de luat în considerare. Am arătat într-o postare anterioară că în ceea ce priveşte primarul Capitalei nu există decât patru programe expuse.

Pe Oprescu nu-l pot vota. Are şi lucruri bune făcute dar hoţiile şi crimele urbanistice îl exclud dintre preferaţii mei.

Prigoană? Adică PD-L. Adică cel de a declarat mai în urmă cu câţiva ani că el doreşte ca spitalele să dispară din oraş şi să fie mutate la periferie. Cel care a votat în Parlament transformarea României în colonie a străinilor. Nu, mulţumesc.

Cazul Nicuşor Dan. Când văd că partizanii săi sunt în acelaşi timp cei mai feroci băsişti, îmi pun atunci nişte mari semne de întrebare. Pentru că avem noi, românii, o vorbă: "Spune-mi cu cine te-nsoţeşti ca să-ţi pun cine eşti". Aşa că nu, nici cu Dănuţ srl nu votez.

Rămâne răul cel mai mic. Mic nu numai la figurat ci şi la propriu. E obişnuit şi cu presiunea media pe cap. S-a străduit să-şi facă şi temele pe care le cere o campanie decentă electorală. Scandalurile sale ţin mai mult de viaţa privată - deşi se întreabă mulţi de unde-i provine averea. Iar dacă are avere, atunci poate-i şi sătul. Deci Irinel să fie!

PS: modul acesta de alegere într-un singur tur duce în realitate la diminuarea puterii primarilor din localităţi în beneficiul consiliilor locale ori judeţene. Sunt seminţele pentru un viitor blocaj decizional generalizat.

Silviu Prigoană: Soluții pentru București

Mustăciosul acesta, cunoscut şi drept soţul doamnei Bahmuţeanu, a uitat în campania aceasta vorbele spuse nu cu mulţi ani în urmă. Anume că el doreşte demolarea spitalelor existente în cuprinsul Capitalei şi construirea altora noi la margine de Bucureşti. A uitat el dar nu am uitat eu. 

Soţul doamnei Bahmuţeanu a uitat şi unde îşi are originea gaşca de puşcăriabili ce a condus Bucureştii de 8 ani de zile. Îi remintesc tot eu: majoritatea CGMB a fost alcătuită din alianţa dintre PD-L, PRM şi PNG. Ăştia au avut pâinea finanţelor şi mai ales cuţitul cu care a fost hăcuit bugetul bucureştean. Şi, pfii, ce amănunt! Totă cloaca aia era şi este alcătuită din "oameni obişnuiţi, nu politicieni".

Şi tot soţul doamnei Bhmuţeanu (mai degrabă echipa de campanie, ca să nu arunc totă vina pe el) crede că noi, ăştia de ne pierdem timpul pe net, avem dispoziţia să ne pierdem intrând sărind de pe link pe alt link. Nu, domnule Prigoană, eu personal prefer să dorm decât să dau clikuri la dumneata pe site. Mai bine făceai dumneata o pagină web în care îţi expuneai ideile în mare, şi nu doar fraze în stil Goebbels.

1. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA CÂINILOR COMUNITARI
„Câinii trebuie să trăiască, dar nu pe străzi, fără stăpân. În 6 luni curăț orașul de maidanezi.”

2. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA TRAFICULUI
„Transport public de suprafață GRATUIT pentru bucureșteni.”

3. Soluția Prigoană pentru  PROBLEMA CURĂȚENIE ȘI ESTETICA ORAȘULUI
„Străzi aspirate, nu măturate.”

4. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA CHELTUIELILOR DE ÎNTREȚINERE
„Facturi la încălzire mai mici cu 25%.”

5. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA SIGURANȚA CETĂȚEANULUI
„Mai multe stații SMURD, mai multe stații de POMPIERI.
Anunțarea imediată a părintelui când elevul chiulește de la școală.”

6. Soluția Prigoană pentru  PROBLEMA ASISTENȚEI SOCIALE
“Înființarea de centre speciale de asistență socială.”

7. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA CULTURALĂ A BUCUREȘTIULUI
“Bucureștiul, capitală culturală europeană pentru un an.”

8. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA LOCUINȚELOR  SOCIALE
“Locuințe ieftine achiziționate din execuțiile bancare.”

9. Soluția Prigoană pentru  PROBLEMA INEXISTENȚEI TURISMULUI
“Festivaluri și competiții tematice în fiecare lună.”

10. Soluția Prigoană pentru PROBLEMA ACCESĂRII FONDURILOR EUROPENE
“Atragerea de proiecte europene într-un ritm mult mai susținut.”

Sorin Oprescu: Platforma program pentru dezvoltarea Bucureştiului

Domnul doctor vine cu mult "bla, bla, bla", cu multe poze, cu multe grafice - incluse acestea în nişte prezentări de tip "slide". Adică mult sclipici pentru luat ochii. De parcă facturile plătite până acum nu ne-au luat ochii! Şi cine are timp, dom' doctor, să citească zeci de pagini în Power Point?

"Autostrada suspendată" a rămas în aer. Alături se află alianţa toxică de care nu pomeneşte domnul Oprescu nimic: aceea dintre consilierii pedelişti, peremişti şi penegişti alături de care a condus de 4 ani Capitala.

“Inaintea unui nou moment electoral, mesajul meu pentru bucuresteni este acela de a avea incredere pentru ca SE POATE. In ultimii 4 ani am demonstrat acest lucru. Cu vointa, cu multa munca, cu perseverenta, fara scandal si preocupat numai de interesul bucurestenilor am demonstrat ca lucrurile se pot misca in directia dorita. Investitiile pe care le-am facut in pasaje rutiere, in parcari, in reteaua de apa si de canalizare, in iluminatul public, in scoli si spitale, in teatre sau in parcuri sunt de fapt investitii in calitatea vietii bucurestenilor.

Stiu ca sunt in continuare probleme de rezolvat, iar pentru eliminarea lor este nevoie de o abordare strategica si de o viziune integrata care sa contina solutii pe termen scurt, mediu si lung. Gratie a ceea ce am facut in ultimi ani, Bucurestiul are acum o viziune si un plan strategic de dezvoltare. Cu acestea vin acum in fata bucurestenilor.

De ce o Platformă program pentru Bucureşti? Pentru că acest oraş are nevoie de o administrare modernă, profesionistă, care să iasă din logica electorală fracţională. Acesta nu este Programul lui Sorin Oprescu, ci Programul orasului, al Bucurestiului. Nu este un program electoral gandit pentru un mandat, ci este o strategie de dezvoltare unitară, dar şi sectorială, pe termen scurt, mediu şi lung.

Este pentru prima dată în istoria post-revolutionata a Bucurestiului cand un primar sau un candidat pentru aceasta functie vine cu o astfel de strategie pe care isi fundamenteaza deciziile si actiunile. Practic, eu nu propun pentru Bucuresti o serie de masuri haotice, facute pe genunchi, mai mult sau mai putin realiste. Eu lansez un program structurat pe diverse domenii si fundamentat pe o strategie, pe o expertiza, pe politici urbane integrate. Numai asa se poate asigura o dezvoltare durabila!

Vreau ca orasul sa devina un motor de bunastare pentru locuitorii sai si un model pentru intreaga Romanie. Programul pentru Bucuresti pe care il lansez astazi reprezinta nu un angajament, ci o garantie ca acest lucru poate deveni realitate.”

Unul dintre programele sectoriale prioritare ale Platformei pentru dezvoltarea Bucureştiului este PROGRAMUL PARCӐRI.
 
Cu toţii ştim că Bucureştiul are o problemă cu locurile de parcare. Acest lucru creează disconfort atât pentru şoferi, cât şi pentru pietoni. De aceea, am acordat o atenţie deosebită acestui subiect.
Am conceput primul sistem public de parcări moderne din Capitală, am creat proiecte, am găsit şi formula de finanţare (parteneriat public-privat) şi ne-am apucat de treaba. Este vorba despre STRATEGIA DE PARCARE, studiu realizat de experti internationali. Am avansat enorm față de acum patru ani, iar astăzi avem în diverse stadii de planificare şi execuție mai multe parcaje, care, în curând, vor împânzi oraşul.
Există mai multe tipuri de parcări:

Parcări subterane pentru zona centrală, unde spaţiul este limitat:
• Parcaj subteran Piaţa Universităţii: 420 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2012
• Parcaj subteran Piata Walter Mărăcineanu: 242 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015
• Parcaj subteran Piaţa Alba Iulia: 1.200 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2015
• Parcaj subteran Piaţa Dorobanţi: 254 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2014
• Parcaj subteran Piaţa Edgar Quinet: 380 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2013
• Parcaj subteran Gara de Nord: 1.487 locuri (PPP), finalizare – semestrul I 2016
• Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle: 603 locuri (PPP), finalizare – semestrul II 2014
• Parcaj subteran in zona Bibliotecii Naţionale – bd. Unirii: cca. 3.000 locuri, finalizare – semestrul I 2016
• Parcaje subterane în galeriile metroului: cca. 550 locuri, finalizare – semestrul I 2013

Parcări tip Park & Ride, care au drept scop descurajarea traficului în centrul oraşului:
Primele locaţii:
• Zona Aerogarii: 200 locuri, finalizare – semestrul I 2013
• Zona Iancului – Pantelimon: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2014
• Zona Liviu Rebreanu: 220 locuri, finalizare – semestrul I 2014
• Zona IMGB: 220-250 locuri, finalizare – semestrul II 2013
• Zona Militari: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2015

Parcări rezidenţiale, între blocuri:
• Perioade diferite, în funcţie de locaţii şi numărul lor, fiind structurate pe trei tipuri: de 130 de locuri, 300 de locuri şi 500 de locuri.
• Minimum 20 de parcari pana in 2015

Costul vieţii în Bucureşti este influenţat de calitatea serviciilor publice şi a utilităţilor. Investiţia în utilităţi mai bune (apă, canal, căldură, curăţenie, gaze, telecomunicaţii), precum şi servicii publice mai bune înseamnă bani mai puţini cheltuiţi de fiecare dintre noi. Înseamnă mai multă sănătate, înseamnă servicii de calitate, care converg spre un oraş civilizat.

Proiecte majore:

• Preluarea la bugetul PMB a datoriei principale a RADET Bucureşti şi anularea penalităţilor.
• Realizarea serviciului integrat (producţie, transport, distribuţie).
• Delegarea serviciului integrat unui operator care este obligat să facă investiţiile necesare, activele rămânând publice.

Factura lunară a bucureşteanului înseamna, însă, mult mai mult decât încălzirea pe timp de iarnă. Tocmai de aceea, Platforma program pentru dezvoltarea Bucureştiului include un plan integrat privind serviciile publice de tipul iluminatului public, salubritate, apă şi canal, telecomunicaţii şi transport.

Nicuşor Dan: Ce vreau să fac

Idol al 'ntelectualilor, domnul Nicuşor Dan şi-a propus multe. A şi făcut câte ceva, e drept, din poziţia de ONG-ist, şi anume a împiedicat nişte demolări abuzive.

I-am citit programul - găsit pe siteul propriu - şi nu pot să nu remarc şi aici prezenţa unor promisiuni care nu ţin de de municipalitatea bucureşteană, ci de Guvern. Situaţia Metroului, bunăoară. Marea problemă pe care ar avea-o domnul Dan în cazul în care ar câştiga ţine de faptul că nu are nici o susţinere politică. Adică îi lipseşte acel sprijin care vine de la oamenii cu aceleaşi principii constituiţi într-o mişcare de presiune publică. Am menţionat asta pentru cei de confundă politicianismul cu Politica.

1. Economia

Economia este fundamentul dezvoltarii orasului. Propun o schimbare fundamentala de viziune. Primaria nu mai trebuie sa se multumeasca sa imparta banii care ii vin la buget ci trebuie ca, prin investitiile pe care le face, sa atraga noi investitii private, care sa dezvolte orasul si prin aceasta sa aduca locuri de munca si bani mai multi la buget.
Proiecte:

• Dambovita, axa creativa a orasului: concentrarea firmelor de tehnologie, IT si industrii creative, in coabitare cu universitatile si campusurile universitare, de-a lungul Dambovitei. Definirea Bucurestiului ca centru regional in tehnologie, IT si industrii creative.
• Dezvoltarea pietei locale printr-o politica predictibila de achizitii a primariei
• Cadru investitional corect: administratie rapida (autorizari) si impartiala; licitatii transparente
• Spatii gratuite pentru startup’uri

2. Banul public

Trebuie sa inceteze cheltuirea aberanta a banului public.
Proiecte:

• Licitatii transparente, mediatizate, cu termene suficiente pentru o participare reala
• Publicarea pe site-ul Primariei a tuturor contractelor in curs de desfasurare
• Publicarea pe site-ul Primariei a listei tuturor proprietatilor Municipalitatii si a contractelor de inchiriere pentru acestea
• Sistem online pe site-ul Primariei pentru publicarea detaliata a tuturor facturilor platite de Primarie, cu corespondenta fata de capitolele de buget.

3. Mobilitatea

Propun o schimbare fundamentala de viziune, pe care orasele occidentale au adoptat-o deja in anii ’70. Trebuie sa avem curajul sa intelegem ca intr-un oras de dimensiunea Bucurestiului nu este posibil ca toti locuitorii sa circule cu autoturismul. Solutia este eficientizarea transportului in comun.
Proiecte:

• Metroul usor pe infrastructura CFR existenta; triplarea astfel a lungimii retelei de metrou
• Terminarea soselei de centura si a traversarilor acesteia
• Benzi unice pentru autobuze si troleibuze; orar afisat si respectat de catre acestea
• Mari parcari la intrarile in oras; parcari de-a lungul primului inel de circulatie
• Piste reale pentru biciclisti.

4. Educatia si oportunitatile pentru copii

Propun o schimbare de viziune. Primaria nu trebuie sa se margineasca la a consolida pereti de scoli. Primaria trebuie sa aiba un rol activ in stimularea procesului educational.
Proiecte:

• Construirea de gradinite, pentru acoperirea deficitului de locuri in gradinite
• Retea de activitati extrascolare organizate de primarie: cercuri pe discipline de invatamant, formare vocationala, activitati sportive
• Catedre pentru un numar de profesori universitari de varf la nivel mondial, in special in tehnologie, IT si industrii creative.
• Educatie antreprenoriala pentru studenti, organizata de primarie.

5. Viata culturala a orasului

Bucurestiul are resursele umane si financiare pentru a se pozitiona ca centru cultural regional. Trebuie doar ca Primaria sa actioneze ca o administratie publica in secolul XXI.
Proiecte:

• Infiintarea de centre culturale de cartier
• Numirea unui bord cultural, format din personalitati incontestabile, care sa coordoneze alocarile de fonduri in sectorul cultural
• Concursuri internationale de anvergura la achizitiile publice in arhitectura, urbanism si arta publica
• Concursuri de proiect la alocarile de fonduri in artele spectacolului
• Alocarile de fonduri in artele spectacolului se vor face prin concursuri de proiect
• Un festival international de anvergura al orasului Bucuresti

6. Problema cainilor vagabonzi

Este o problema pe care numai incompetenta primarilor de pana acum a facut sa para grea.
Solutii:

• Ridicarea de pe strada a tuturor cainilor vagabonzi; oferirea de catre Primarie de tarcuri pentru asociatiile de proprietari care isi asuma ingrijirea (inclusiv curatenia spatiului) cainilor din vecinatate; adaposturi ale Primariei pentru ceilalti caini vagabonzi
• Evidenta exacta a tuturor cainilor din Bucuresti, cu sau fara proprietar
• Sterilizarea tuturor cainilor comunitari; incurajarea sterilizarii cainilor cu stapan
• Amenzi drastice pentru persoanele care abandoneaza caini
• Controlul total al ONG-urilor de protectie a animalelor asupra activitatii adaposturilor de caini comunitari.

7. Pietele agroalimentare

Jumatate din pietele agroalimentare au disparut dupa 1990, iar jumatate din jumatatea ramasa au fost concesionate, astfel incat pretul de inchiriere a tarabelor a crescut de cateva ori.
Solutii:

• Rascumpararea de catre Primarie a pietelor agroalimentare cedate; preturi accesibile pentru inchirierea tarabelor
• Eliminarea intermediarilor din piete
• Facilitarea transportului producatorilor din jurul Bucurestiului la pietele din Bucuresti

8. Factura la intretinere

Bucurestiul plateste gigacaloria (productie + distributie) cu 325 lei. Tehnologia moderna permite producerea energiei termice la un pret de 135 lei / gigacalorie. Prin investirea in propriile centrale termice ale municipalitatii, pretul gigacaloriei (productie + distributie) ar ajunge la 170 lei. In 6 ani, Bucurestiul poate finaliza constructia unor astfel de centrale, pentru toate locuintele din oras.

9. Locuinte sociale

Exista un necesar de locuinte sociale in Bucuresti. Pe de alta parte, Primaria nu exploateaza corect proprietatile pe care le detine.
Solutii:

• Inchirierea la pretul pietei a proprietatilor Municipalitatii care nu au statut de locuinte sociale
• Atribuirea locuintelor sociale in baza unor criterii ferme
• Construirea de locuinte sociale
• Obligarea dezvoltatorilor de noi complexe rezidentiale la un procent de locuite „sociale”, cu pret accesibil

10. Prevenirea efectelor cutremurului

Specialistii afirma ca la un cutremur de intensitatea celui din 1977, mii sau chiar zeci de mii de bucuresteni pot sa moara.
Solutii:

• Elaborarea hartii de risc seismic si a studiilor de vulnerabilitate seismica a cladirilor
• Finantarea de catre Primarie a studiilor de consolidare
• Consolidarea in ritm sustinut a cladirilor incadrate ca avand risc seismic
• Respectarea stricta a legii in constructii.

11. Spatiile verzi, poluarea si sanatatea populatiei

Bucurestiul este cea mai poluata capitala europeana desi nu are industrie. La mai multi indicatori poluare atmosferica depaseste nivelul maxim admis de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Incidenta bolilor respiratorii la copii si a bolilor cardio-vasculare la varstnici s-a dublat in ultimii 10 ani.
Solutii:

• Eliberarea parcurilor de constructii si terase ilegale; rascumpararea portiunilor retrocedate
• Amenajarea ca zona de recreere a salbei de lacuri din nordul Bucurestiului si a Lacului Morii
• Respectarea stricta a legii de interzicere a construirii pe spatiile verzi
• Respectarea stricta a legii in santierele de constructii.

12. Bazele sportive si centrele de cartier

Bugetul Bucurestiului permite construirea unor baze sportive de cartier si ale unor centre culturale de cartier. Astfel, locuitorii pot avea acces la un pret modic la piscine si terenuri de sport precum si la locuri publice unde sa se poata intalni fara a fi obligati sa vina pentru asta in centrul orasului. Organizatii non-guvernamentale s-au aratat capabile sa impulsioneze viata sociala in anumite cartiere, Primaria trebuie sa incurajeze prin alocari de fonduri transparente astfel de initiative.

13. Patrimoniul construit

Patrimoniul construit reprezinta capitalul comercial al orasului. El da identitate orasului. Iar identitatea este ceea ce atrage, in competitia globala, atat investitorii cat si turistii. In ultimii ani, patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice.
Solutii:

• Inventar al cladirilor din zonele istorice
• Finantarea de catre Primarie a studiilor de restaurare a cladirilor istorice (nu si a restaurarii insasi)
• Expropierea proprietarilor care isi degradeaza cladirile istorice
• Respectarea stricta a legii si a regulamentului de urbanism, astfel incat cladirile din zona istorica sa valoreze mai mult decat terenul de sub ele.

14. Protectia Sociala

Bucurestiul are restante importante la asigurarea protectiei sociale a persoanelor vulnerabile si la accesul persoanelor cu dizabilitati. Rezolvarea normala a problemei persoanelor vulnerabile va evita folosirea de catre acestia a adaposturilor surogat: transportul in comun si camerele de garda ale spitalelor.
Solutii:

• Stoparea cersetoriei (inclusiv a formelor disimulate: spalatori de parbrize, parcangii)
• Adaposturi pentru persoanele vulnerabile, care sa ofere servicii sociale minimale: masa, cazare, dusuri, asistenta medicala minimala
• Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati in mijloacele de transport si in institutiile publice
• Implicarea ONG-urilor de profil in realizarea proiectelor de protectie sociala.

15. Transparenta decizionala

Accesul cetatenilor la activitatea si la deciziile Primariei este un principiu fundamental.
Proiecte:

• Sistem on-line de urmarire a stadiului rezolvarii petitiilor cetatenilor
• Sistem on-line de urmarire a platilor Primariei
• Accesul cetatenilor la dezbaterile comisiilor Primariei
• Dezbateri publice reale pe proiectele majore ale Primariei.

16. Respectarea legii in toate aspectele

Consider ca acest punct nu are nevoie de explicatii.

Irinel Columbeanu: Platforma-program a Bucurestiului nostru

Văzut ca un playboy de către presă (şi cu temeinice motive), uite că fostul soţ al Monicăi Gabor se prezintă cu un program structurat de administrare a Bucureştilor, pe care l-am preluat de aici.

Sunt atinse puncte fierbinţi - protecţia arhitecturală a Bucureştilor, normalizarea traficului, "domesticirea" birocraţiei. Dar găsim şi unele măsuri care nu intră sub jurisdicţia nici a primarului general, nici a CGMB, şi asta pentru că ar fi nevoie mai întâi de schimbarea legislaţiei. Beizadeaua din el (din micuţul Irinel) este trădată şi de micul amănunt că se pare că nu are habar de faptul că pensionarii au deja gratuitate pe mijloacele de transport în comun ale RATB.

1. Asigurarea transparentei:

1.1. Data, ora şi ordinea de zi a şedinţelor de consiliu să fie postate pe prima pagină a website-ului primăriei. Informaţiile legate de şedinţele lunare să fie cât mai accesibile cetăţenilor.
1.2. Ordinea de zi a fiecãrei şedinţe de consiliu să fie însoţită de documentaţia aferentă (pentru a putea înţelege toate punctele de pe ordinea de zi fiind necesară o detaliere a acestora). De asemenea, după fiecare dintre şedinţele de consiliu local, să fie postat pe website, în termen de maxim o săptămână, procesul verbal al şedinţei.
1.3. Procesele verbale ale şedinţelor să precizeze neapãrat şi voturile nominale ale consilierilor în dreptul fiecărei hotărâri de consiliu de pe agenda şedinţei (cine a votat pentru, cine a votat împotrivă, cine s-a abţinut si ce partid reprezintã).
1.4. Următoarele informaţii despre consilierii locali şi generali sã fie postate pe pagina web oficială a primăriei: numele, prenumele, datele de contact (cel puţin o adresă de e-mail şi un număr de telefon), orarul consultărilor publice lunare şi locul de desfăşurare a acestora.
1.5. Cetăţenii să aibe posibilitatea de a se înscrie pe o listă de presă prin care să le fie transmise comunicările publice ale instituţiilor. Acest formular să fie disponibil online şi să fie un instrument uşor de folosit.
1.6. Accesul în sala de şedinţe să se facă în baza cărţii de identitate, fără nicio notificare prealabilă din partea cetăţenilor care doresc să participe la şedinţe.
1.7. Procesele verbale ale Comisiilor de specialitate sã fie publicate pe site-ul instituţiei, ca şi votul individual al tuturor membrilor comisiilor tehnice, iar procesul verbal sã fie făcut public integral imediat după fiecare şedinţă. Şedinţele Comisiilor de specialitate sã fie anunţate public, iar accesul persoanelor interesate să fie liber. Ar fi de dorit ca şi şedinţele consiliilor locale de sector să fie transmise live prin camere video, pe site-ul instituţiei, iar înregistrările acestora să fie disponibile online.
1.8. În cadrul PMB sã fie înfiinţat un birou de informare care să pună din oficiu la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare, hotărâri de consiliu, proiecţii bugetare, etc.
1.9. Informaţiile de natură tehnică (planurile de urbanism, bugetul local/general etc.) sã fie formulate într-un limbaj accesibil publicului larg (în condiţiile actuale nu există un proces autentic de consultare publică deoarece se furnizează cetăţenilor informaţii tehnice greu accesibile persoanelor nespecializate).
1.10. Regulamentele de funcţionare şi organizare ale Primăriilor şi Consiliilor Locale vor cuprinde prevederi referitoare la participarea actorilor sociali interesaţi (ONG-uri, grupuri de cetăţeni şi cetăţeni) la procesul decizional.
1.11. Primăriile de sector şi Primăria Municipiului Bucureşti sã elaboreze mecanisme adecvate de consultare şi informare si cu sprijinul societăţii civile.
1.12. Pentru orice contract semnat de o autoritate publică locală sã fie făcute publice majorările de costuri pentru valoarea totală a investiţiei cînd respectivele majorări depăşesc cu 15% inflaţia.

2. Protectia mediului:

2.1. Definirea unor zone urbane în care să fie implementate măsuri de descurajare a atraficului rutier.
2.2. Încurajarea transportului local alternativ (altul decât cu maşini personale):
2.3. Construirea şi mentenanţa pistelor pentru biciclişti. Mutarea acestora pe carosabil pentru a nu mai fi ocupate de masini parcate pe trotuare.
2.4. Extinderea zonelor pietonale în oraş;
2.5. Construirea de parcări în zonele limitrofe ale oraşului, bine conectate la linii de transport în comun, astfel încât să se încurajeze oprirea traficului dinafara oraşului la marginea acestuia.(iniţierea unor demersuri de colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru constituirea nodurilor intermodale cu parcări pentru navetişti, cu perdele verzi).
2.6. Construirea şi mentenanţa rutelor de ocolire a oraşului
2. 7. Verificarea constantă a şantierelor din oraş – indiferent de mărimea acestora – şi sancţionarea riguroasă a celor care încalcă prevederile acordurilor de mediu.
2.8. Implementarea unui program de evaluare sistematică a stării instalaţiilor de distribuţie a apei din interiorul imobilelor.
2.9. Iniţierea de către autorităţi a unui program prin care asociaţiile de proprietari să fie susţinute în efortul de înlocuire rapidă a instalaţiilor neconforme (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri.

3. Spatiile verzi:

3.1. Corelarea cu documentaţiile de urbanism (PUG) pentru definirea corectă a spaţiilor verzi pentru care se aplică prevederile OUG 114/2007.
3.2. Mărirea accentuată a suprafeţelor de spaţii verzi prin conservarea celor existente şi realizarea unor spaţii verzi noi în zonele deficitare şi în cele de dezvoltare urbană. Constituirea unor reţele de spaţii verzi prin conectarea celor existente şi inserarea unora noi.
3.3. Direcţiile de Administraţia Domeniului Public să facă apel la proiectanţi de specialitate / peisagişti, şi să existe proiecte de (re)amenajare a spaţiilor verzi, care parcurg toate etapele unui proiect (inclusiv consultarea populaţiei).
3.4. Constituirea unor rezerve funciare pentru perdele de protecţie şi pentru conservarea a cât mai multor zone naturale. în extravilanul apropiat.
3.5. Încurajarea şi implementarea ca exemple a unor variante neconvenţionale de creştere a suprafeţei verzi cum este utilizarea acoperişurilor verzi, a grilajelor cu gazon în loc de suprafeţe asfaltate etc. şi definirea lor ca ”spaţii îmbunătăţite”, nu ca spaţii verzi.
3.6. Verificarea şi definitivarea registrului spaţiilor verzi şi publicarea on-line a hărţii spaţiilor verzi prevăzute în proiect.
3.7. Folosirea în spaţii verzi şi amenajări peisagistice cu precădere a speciilor autohtone de arbori şi arbuşti.
3.8. Oprirea practicii de a reduce biodiversitatea în parcuri prin gazonări intensive, ceea ce duce la dispariţia speciilor locale şi rupe echilibrul ecologic.
3.9. Folosirea în spaţii verzi şi amenajări peisagistice a speciilor perene, cu rezistenţă mare la poluare şi praf, care necesită îngrijiri minime pe termen lung.

4. Protectia Patrimoniului Construit

4.1. Măsuri fiscale de sprijin pentru proprietarii imobilelor istorice:
În absenţa unor măsuri eficiente de sprijin financiar al proprietarilor de imobile cu valoare arhitecturală şi ambientală, eforturile pentru protejarea şi conservarea patrimoniului sunt sortite eşecului. Măsurile trebuie însoţite de sancţiuni şi servituţi, în spiritul echităţii sociale şi economice. Proprietarii imobilelor istorice se vor bucura, astfel, de îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi de creşterea valorii de piaţă a locuinţelor lor. În plus, de conservarea identităţii istorice a Bucureştiului vor beneficia toţi locuitorii oraşului prin crearea unui spaţiu public armonios, care să le întărească sentimentul de apartenenţă civică şi să stimuleze turismul cultural.
Pe termen lung, scopul acestor măsuri este crearea unor mecanisme de piaţă în favoarea conservării patrimoniului construit.
4.2. Elaborarea unui studiu de fezabilitate referitor la folosirea instrumentelor financiare (exemplu JESSICA, Fonduri structurale, etc.) pentru proiecte de regenerare urbană a zonelor istorice (vezi Agenţia de Dezvoltare Locală pentru pregătirea şi derularea unor programe cu finanţare din alte surse decât bugetul local).
Instituirea de subvenţii pentru lucrări de restaurare (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri).
4.3. Control şi sprijin tehnic pentru ca lucrările de reabilitare termică să respecte principiile de conservare a patrimoniului (nu pentru polistirenizarea faţadelor).
4.4. Elaborarea regulamentului de aplicare a legii 153/2011, care să includă:
- identificarea imobilelor şi şantierelor abandonate şi a terenurilor virane din zonele protejate;
- sancţiuni pentru proprietarii acestora.
4.5. Măsuri administrative:
4.5.1. Alocarea de resurse pentru înfiinţarea unui Birou de Patrimoniu în cadrul PMB conform 422/2011. Acest birou ar trebui să funcţioneze ca punct de informare, consultare şi sprijin pentru ‘deţinătorii’ de clădiri de patrimoniu, să iniţieze clasări ale imobilelor care se află în proprietatea Municipalităţii, să promoveze concepte moderne de protejare a patrimoniului, să constituie o sursă de informare referitor la liniile de finanţare existente în domeniul patrimoniului.
4.5.2. Înfiinţarea unei Comisii pentru Bucureştiul istoric care să analizeze toate propunerile de intervenţie asupra imobilelor istorice, în interiorul zonele protejate şi a ariilor de protecţie a monumentelor istorice. Rolul Comisiei să fie acela de a proteja identitatea arhitecturală, ambientală, culturală şi istorică a zonelor construite protejate şi a monumentelor istorice şi a ariilor lor de protecţie. Comisia sa fie formată din istorici, sociologi, antropologi, jurnalişti specializaţi în probleme de patrimoniu, directori de muzee, reprezentanţi ai societăţii civile, consilieri locali. Rolul ei sa fie acela de a-l consilia pe Primarul General înainte de eliberarea avizului de oportunitate, iar deciziile în interiorul Comisiei sa fie luate prin consens.
4.5.3. Interzicerea finanţării de către beneficiari privaţi a studiilor istorice în vederea obţinerii autorizaţiilor de desfiinţare şi construire. Studiile sa fie finanţate de PMB din amenzile pe case şi terenuri abandonate şi/sau printr-o taxă plătită de beneficiar şi sa fie elaborate fie de experţi independenţi atestaţi de MCPN, fie de Institutul Naţional al Patrimoniului, eliminându-se în acest fel conflictele de interese. Studiile istorice să devină documente publice.
4.5.4. Interzicerea panourilor şi meshurilor publicitare pe monumente istorice şi pe arterele principale ale Capitalei, cu excepţia perioadelor când se întreprind lucrări de restaurare (regulamentul a fost deja elaborat in 2009 de PMB, dar nu a fost încă introdus pe agenda CGMB).
4.5.5. Iniţierea şi ducerea la bun sfârşit a exproprierii pentru cauza de utilitate publică a unor monumente de mare vizibilitate precum Palatul Ştirbei, Moara lui Assan, Kiseleff 35-37 etc. (obţinerea sprijinului politic pentru iniţiativă legislativă care să asigure condiţiile necesare pentru implementarea acestei măsuri)
4.5.6. Prelungirea valabilităţii Planului Urbanistic Zonal Centrul Istoric al Municipiului Bucureşti, a Planului Urbanistic de detaliu pe zona pilot A a Centrului Istoric, delimitarea de noi zone construite protejate. Continuarea inventarierii celor 98 zone protejate existente.

5. Educatia şi informarea

5.1. Program de informare a locuitorilor din zonele protejate ne-inventariate cu privire la importanţa culturală, arhitecturală şi ambientală a acestora, prin elaborarea unor ghiduri care să inventarieze şi să ilustreze bunele practici în materie de intervenţii asupra imobilelor istorice.
5.2. Program de informare referitor la cartarea imobilelor pentru locuitorii din cele 15 zone construite protejate deja inventariate.
5.3. Afişarea pe site-ul PMB a tuturor informaţiilor utile deţinătorilor de imobile de patrimoniu şi locuitorilor din zonele construite protejate.

6. Protectia si dreptatea socialã

6.1. Serviciile sociale şi medicale pentru pensionari si pentru persoanele vulnerabile:
Persoanele vulnerabile sunt locuitori ai Bucureştiului care există şi care au drepturi şi responsabilităţi, chiar dacă uneori nu posedă nici mãcar acte de identitate. Capitala are obligaţia de a le asigura şanse egale cu cele ale tuturor celorlalţi locuitori ai oraşului. Este necesară o mai bună corelare între Primăria Generală şi primăriile de sector în programele de sprijin social.
Pentru menţinerea şi asigurarea continuităţii serviciilor sociale şi medicale adresate pensionarilor si persoanelor vulnerabile sunt necesare:
6.1.1. Extinderea la toate sectoarele a programului de Policlinică socială pentru persoanele care nu au asigurare medicală, persoanele adulte fără adăpost, etc.
6.1.2. Activităţi de reducere a discriminării şi stigmatizării persoanelor infectate cu HIV, consumatorilor de droguri, persoanelor ce practică sexul comercial, persoanelor fără adăpost, etnicilor roma, respectiv activităţi de informare şi formare adresate atât posibililor beneficiari ai serviciilor cât şi ofertanţilor de servicii; organizarea unei campanii de informare a publicului printr-un parteneriat cu ONG-urile care activează în domeniu, în cadrul căruia primăriile să pună la dispoziţia campaniei spaţii de amplasare a unor puncte de informare (chioşcuri/containere) şi spaţii de afişaj, iar ONG-urile să contribuie cu materiale de informare şi voluntari.
6.1.3. Documentarea situaţiei pensionarilor si a grupurilor vulnerabile de către autorităţile publice locale din Bucureşti.
6.1.4. Iniţierea de noi servicii care să completeze necesarul de nevoi şi care să fie în mod real accesibile pensionarilor si persoanelor vulnerabile.
6.1.5. Adoptarea urgentă a unor protocoale de lucru pentru asigurarea de servicii sociale pe stradă, în locurile în care persoanele vulnerabile trăiesc.
6.1.6. Implicarea autorităţilor locale în dezvoltarea serviciilor de sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile social.
6.2. Accesibilizare
Autorităţile locale să ia măsuri în vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi în mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, în conformitate cu prevederile Legii nr. 448/ 2006 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin:
6.2.1. Înlocuirea marcajelor tactile destinate persoanelor cu deficienţe de vedere care s-au deteriorat cu unele realizate din materiale cu o durată de viaţă mai mare.
6.2.2. Montarea de semafoare cu avertizare acustică în toate intersecţiile semaforizate.
6.2.3. Adaptarea staţiilor de transport în comun în conformitate cu prevederile legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil. Montarea panourilor de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual şi auditiv în mijloacele de transport public.
6.2.4. Imprimarea cu caractere mari şi în culori contrastante a rutelor şi a indicativelor mijloacelor de transport în comun.Racordarea trotuarelor cu carosabilul prin rampe fără denivelări, nu cu 3-10cm diferenţă de nivel, ca în prezent.
6.2.5. Înlocuirea cu rampe construite (pantă de acces) a rampelor electrice care sunt nefuncţionale în prezent, costă mult şi au durată de viaţă scurtă,
6.2.6. Autorităţile publice să asigure accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi la informaţiile de interes public prin accesibilizarea site-urilor de internet.
6.2.7. Autorităţile să ia măsuri în vederea eliberării trotuarelor de maşinile parcate ilegal, astfel încât trotuarele să poată fi folosite şi de către persoanele cu dizabilităţi.
6.3. Găzduire şi suport pentru persoanele vulnerabile
Iniţierea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea de alternative pentru persoanele fără adăpost sau aflate în alte situaţii de vulnerabilitate sociala, care să includă:
6.3.1. Asigurarea accesibilităţii serviciilor, astfel încât acestea să fie situate în apropierea locurilor în care trăiesc sau muncesc beneficiarii şi/sau în zone centrale ale oraşului (nu la periferie şi nu în locuri puţin accesibile).
6.3.2. Crearea unor spaţii în care persoanele fără adăpost să aibă acces la apă/duşuri.
6.3.3. Amplasarea de containere cu destinaţia de locuinţe temporare pe terenurile virane care aparţin autorităţilor locale, pe baza colaborării cu ONG-uri de profil.
6.3.4. Iniţierea de proiecte pilot de colaborare cu serviciile medicale private pentru asigurarea de asistenţă medicală gratuită persoanelor fără adăpost referite de serviciile sociale acreditate.
6.3.5. Implicarea organizaţiilor nonguvernamentale în planificarea şi în implementarea serviciilor sociale
6.3.6. Implicarea ONG-urilor de profil în realizarea strategiilor locale în domeniul social.
6.3.7. Promovarea şi facilitarea voluntariatului – sprijinirea ONG-urilor care lucrează cu voluntari prin asigurarea de transport gratuit în localitate, prioritate în obţinerea autorizaţiilor pentru manifestări publice/ campanii sociale.
6.3.8. Includerea – în listele de priorităţi ale autorităţilor locale – a capitolului referitor la sprijinirea dezvoltării sectorului nonprofit, ca resursă pentru dezvoltarea socială a Capitalei.

7. Pieţele publice comerciale

Bucureştiul are o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori cu reşedinţa declarată şi câteva sute de mii de persoane în tranzit.În trecut, pieţele publice asigurau desfacerea produselor agricole direct de la producători, iar la diferite evenimente tradiţionale, mesteşugarii vindeau diferite obiecte manufacturiere. Acum, la nivelul anului 2012 pieţele publice se află într-o situaţie alarmantă.
7.1. Refacerea pieţei publice tradiţionale “Bibescu-Vodă” pe amplasamentul ei istoric, în perimetrul delimitat de prelungirea bulevardului Corneliu Coposu până la strada Căldărari, de Splaiul Independenţei, de prelungirea bulevardului Nicolae Bălcescu până la Splaiul Independenţei, ultima limită fiind în dreptul bulevardului Regina Maria.
7.2. Protejarea patrimoniului cultural imaterial românesc în zonele pieţelor tradiţionale, Bibescu-Vodă, Obor, care au găzduit sărbătorile Hramurilor Negustoreşti şi Moşii de vară. Restabilirea acestor sărbători străvechi.
7.3. Protejarea pieţelor publice (aşa cum este prevăzut de art. 136 din Constituţia României, art.120 din Legea nr.215/2001 şi art.11 din Legea nr. 213/1998) şi realizarea de proiecte de modernizare a pieţelor publice prin atragerea de Fonduri Europene.
7.4. Implementarea în pieţele tradiţionale a “Conceptul de comert tradiţional românesc”, program intensificat pentru pieţe volante.

8. Protectia animalelor

8.1. Protecţia animalelor ţine atât de respectul pentru viaţa altor specii şi pentru biodiversitate cât şi de confortul şi siguranţa locuitorilor oraşului, de un aspect mai curat şi mai civilizat al străzilor.
8.2. Eficientizarea programului de sterilizare a câinilor cu şi fără stăpân din toată Capitala (elaborat pe baza HCGMB 243/2009 şi 16/2010), identificarea animalelor şi returnarea lor în locurile de provenienţă:
8.3. Intensificarea acţiunilor de colectare a câinilor de către ASPA Bucureşti în vederea sterilizării acestora;
8.4. Înfiinţarea unor clinici mobile (1 clinică per sector) care să funcţioneze alternativ, în diferite zone, min. 8 ore zilnic, după un program stabilit şi mediatizat, în paralel cu continuarea programului actual de sterilizări prin cabinetele veterinare de sector;
8.5. Derularea unor campanii eficiente de adopţie a câinilor nereturnabili, inclusiv prin introducerea unor măsuri de stimulare a adopţiei cu asistenţă medical-veterinară gratuită pe o perioadă determinată;
8.6. Încheierea de contracte cu ONG-uri de protecţie a animalelor dispuse a se implica în programe de sterilizare şi/sau adopţie;
8.7. Înfiinţarea unor registre de evidenţă a câinilor cu şi fără stăpân la nivelul fiecărui sector şi a unui registru municipal de evidenţă la nivelul Primăriei Generale sau Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti şi obligativitatea deţinătorilor de a-şi identifica şi înregistra câinii în aceste registre;
8.8. Introducerea unei taxe anuale plătibile la PMB pentru fiecare câine cu vârsta de peste 6 luni (care nu este animal de rasă înregistrat la Asociaţia chinologică) deţinut şi nesterilizat.
8.9 Implementarea unor programe educative* în domeniul protecţiei animalelor, în parteneriat cu ONG-. urile de profil (în spiritul principiilor Convenţiei Europene pentru Protecţia Animalelor de Companie – legea 60/2004 prin care autorităţile au obligaţia să promoveze programe de educaţie):
- program educaţional în şcoli, prin Inspectoratul Şcolar;
- program de informare a populaţiei, prin primării – prin pliante, postere, întâlniri, colocvii, mass media.
*care să promoveze: înmulţirea controlată, bunăstarea animalelor de companie, aplicarea legii de protecţie a animalelor 205/2004, educarea stăpânilor de câini în sensul menţinerii curăţeniei stradale, avantajele adopţiei.

9. Planificarea si proiectarea urbanã

CUNOAŞTEREA ORAŞULUI: În secolul XXI, nu se poate face planificare urbană a unui oraş complex fără informaţii georeferenţiate (baze de date care prezintă, în orice punct din oraş, informaţii de ordin social, juridic, fiscal, despre reţele edilitare, despre construcţii, despre spaţii verzi etc.). Acest sistem se numeşte GIS – Sistemul de informaţii georeferenţiate. S-au cheltuit mulţi bani publici pe contracte cu firme care au pus la punct acest sistem.
Acum, informaţiile despre fiecare loc din oraş trebuie aduse la zi prin grija tuturor serviciilor din cadrul PMB şi al primăriilor de sector.
Acest sistem de informaţii trebuie folosit de toate direcţiile şi serviciile din PMB şi din primăriile de sector. Publicul trebuie să aibă acces la cât mai multe informaţii (vezi transparenţă decizională: informarea populaţiei)
Trebuie eliminat monopolul în administrarea datelor. Acest serviciu public poate fi şi o sursă importantă de venit pentru administraţia publică locală.
CADASTRU. INVENTARUL PROPRIETĂŢILOR PUBLICE. Este imperios necesară organizarea registrului cadastral al parcelelor şi a cadastrelor de specialitate pentru întreg teritoriul administrativ. Trebuie făcută inventarierea şi efectuate documentaţiile cadastrale pentru domeniul public şi pentru domeniul privat al autorităţilor publice. Realizarea inventarului patrimoniului administraţiei publice locale şi evaluarea independentă a valorii acestuia constituie unul dintre cele mai importante aspecte în dezvoltarea unui oraş (în acest moment nu ştie nimeni ce deţin PMB şi primăriile de sector în realitate şi cine mai e deţinător public de terenuri în oraş). Fără această transparenţă a statutului proprietăţilor şi a felului în care sunt folosite acestea nu se pot realiza proiecte integrate sau politici urbane.
Planul urbanistic general (PUG). Pentru a avea reguli de construcţie corecte şi utilizabile, procesul de reînnoire a setului de reguli (cuprinse în documentaţia de urbanism numită Plan Urbanistic General trebuie să fie asumat şi coordonat de PMB: transferul responsabilităţilor către echipa de elaboratori trebuie să ţină seama de faptul că aceştia au nevoie de informaţii la zi şi de decizii asumate clar de PMB.
FACILITĂŢI. Pe lângă reguli de urbanism (restricţii), este nevoie de facilităţi (reduceri fiscale, sprijin tehnic, prime şi subvenţii etc.) pentru categorii diverse de actori în scopul de a impulsiona dezvoltarea urbană în anumite zone urbane cu rol important pentru oraş, identificate în conceptul strategic, în PUG, în PIDU Zona Centrală, în alte documente de planificare urbană.
Exemple de astfel de zone: zonele protejate (patrimoniu construit valoros), foste zone industriale, traseul Dâmboviţei, zone unde pot fi localizate noduri intermodale de transport, zone afectate de sărăcie extremă a populaţiei, zone care pot funcţiona ca „plămâni” pentru oraş etc. În acest sens, pentru că zona centrală este o prioritate pentru Bucureşti, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – PIDU Zona Centrală – trebuie asumat şi implementat pe durata următorului mandat.
MANAGEMENT URBAN. Este necesar un cadru instituţional adecvat pentru ca autoritatea publică locală să poată implementa proiecte urbane şi programe de regenerare urbană care implică obligatoriu cooperare între primărie şi proprietari de terenuri, investitori etc.
Trebuie înfiinţată o Agenţie de Dezvoltare Locală care să transpună obiectivele Conceptului Strategic Bucureşti 2035 în intervenţii concrete. Serviciul Proiecte Urbane (creat în anul 2010) din cadrul PMB poate fi nucleul unei astfel de structuri, dar trebuie să dispună de suficient personal calificat (echipă interdisciplinară), să aibă atribuţii clare în acest sens şi să fie asigurate condiţiile de colaborare cu alte direcţii şi servicii din administraţia publică locală, cu alţi actori atât publici cât şi privaţi. În cadrul acestei agenţii, se vor putea pregăti proiectele importante pentru oraş.
DOTĂRI DE INTERES PUBLIC. Pe lângă direcţiile şi obiectivele generale cuprinse în conceptul strategic Bucureşti 2035, este nevoie de o evaluare a necesităţilor de dotări pentru educaţie, cultură, religie, servicii administrative, sănătate, sport, comerţ, recreere, întărirea spiritului comunitar (infrastructură comunitară – cluburi de cartier pentru tineri, pentru bătrâni) etc.
Această cartare trebuie să se facă la nivel de cartier (informaţiile ar trebui transpuse în GIS)– sectoarele administrative fiind prea mari – şi trebuie să identifice locurile în care s-ar putea amplasa respectivele dotări.
SIGURANŢA JURIDICĂ. Se va urgenta procesul de retrocedare a proprietăţilor. În procesul de retrocedare, PMB trebuie să aplice cu stricteţe legea 213/2004 care prevede că bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile şi să iniţieze acţiuni în instanţă pentru anularea hotărârilor judecătoreşti de punere în posesie pe domeniul public neconforme cu legea.
SIGURANŢA POPULAŢIEI. Trebuie identificate zonele cu riscuri naturale trebuie să existe măsuri de gestiune a riscului şi de protecţie clare, care să fie implementate în colaborare cu toate organismele responsabile.
Trebuie actualizată lista clădirilor cu risc seismic şi trebuie intensificat programul de consolidare a fondului construit cu grad mare de risc, cu calendare şi resurse financiare precise, cu o informare temeinică a cetăţenilor, cu proceduri clare de relocare temporară. Acest program trebuie să aibă caracter obligatoriu.
Pentru Planul de Situaţii de Urgenţă, trebuie identificate terenurile pe care se pot amplasa adăposturi temporare ca măsură post-seism.

10. PROCEDURI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR

Domeniul construcţiilor este foarte important pentru dezvoltarea durabilă a unui oraş: pe lângă imaginea urbană, construcţiile pot susţine dezvoltare economică şi socială, dacă sunt făcute după anumite principii, pot chiar, printr-o abordare ecologică în mediu urban, nu numai să consume mai puţine resurse, dar chiar să producă energie. În domeniul constrcuţiilor sunt puse în joc resurse financiare foarte importante, de unde nevoia pentru o atenţie sporită în procesele de decizie.
Pentru ca un proiect din domeniul construcţiior să fie benefic pentru oraş, este nevoie de urmărirea cu consecvenţă a principiilor dezvoltării durabile în toate etapele: INIŢIERE DE PROIECT, ÎNCREDINŢARE, ELABORARE, AVIZARE, APROBARE, AUTORIZARE, REALIZARE, CONTROL.
10.1. CONTROL ŞI SANCŢIUNI. Este necesar un control sever al activităţii de construire, prin mijloace legale, prin revizuirea numărului de angajaţi şi a capacităţii profesionale a funcţionarilor din Serviciul de Disciplină în Construcţii. Este imperios necesară o colaborare mai strânsă între acest serviciu al administraţiei publice locale cu Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).
Este necesară auto-sesizarea organelor de control.
Trebuie să existe o evidenţă a abaterilor şi a modurilor de sancţionare a acestora, şi aceste informaţii trebuie să fie publice astfel încât să devină evident faptul că se pedepseşte nerespectarea legii.
Este necesară o procedură locală prin care constructiile ilegale se dezafectează-demolează pe cheltuiala administraţiei publice locale, care recuperează ulterior aceste cheltuieli de la cei care nu au respectat legea.
10.2. STABILITATEA REGULILOR. Este necesară elaborarea de reglementări urbanistice precise (noul PUG şi Planuri Urbanistice Zonale iniţiate, finanţate şi asumate de Primărie pentru zone urbane cu rol important pentru oraş), dar şi urmărirea cu consecvenţă a aplicării acestora, asigurându-se astfel stabilitate în modul de folosire a terenurilor. PMB trebuie să aibă o structură responsabilă de coordonarea, actualizarea, completarea documentaţiilor de urbanism. Trebuie să urmărească atent corelarea între obiectivele strategiei şi documentaţii de urbanism, corelarea între documentaţiile de urbanism etc. Această structură trebuie să contribuie la întărirea importanţei Avizului de Oportunitate.
10.3. EVALUARE OBIECTIVĂ ŞI RIGUROASĂ. Sunt necesare grile de criterii de evaluare pentru orice proiect supus avizării – aprobării – autorizării atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru Comisiile Tehnice consultative (Urbanism, Circulaţii, altele…), pentru comisiile de consilieri locali (cadrul de referinţă european pentru oraşe durabile – declaraţia de la Toledo).
APARAT TEHNIC EFICIENT. Este imperios necesară creşterea responsabilităţii individuale a funcţionarilor publici care lucrează în avizare şi autorizare prin introducerea unui sistem de sancţiuni şi premii şi a unei verificări periodice a activităţii acestora.
10.4. COMISII TEHNICE OBIECTIVE. Trebuie să existe o comisie de urbanism şi amenajarea teritoriului constituită din membri cu competenţe diverse: aceasta va include cel puţin un specialist în management urban, un ecolog, un sociolog, un jurist cu cunoştinţe de urbanism, un inginer de trafic, un inginer de reţele edilitare, un specialist în economie urbană, un specialist în protecţia patrimoniului.
Pentru discuţii legate de imagine urbană şi arhitectură, nu numai la documentaţiile de urbanism dar şi la autorizare, este necesară o comisie de estetică, în care majoritatea membrilor pot fi arhitecţi.
Trebuie evitat conflictul de interese în comisii.
10.5. ALEŞI LOCALI RESPONSABILI. Implicarea comisiei de specialitate din consiliile locale încă de la fazele de început ale elaborării documentaţiilor de urbanism (aviz de oportunitate) pentru a asigura o legitimitate suplimentară acesteia şi pentru a putea verifica asumarea publică a intenţiilor de planificare şi proiectare urbană în conformitate cu interesul public.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti trebuie să adopte o serie de hotărâri prin care să se detalieze aplicarea pe teritoriul municipiului Bucureşti a documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau diverse strategii naţionale sau regionale.
Primarul trebuie să iniţieze o serie de hotărâri privitoare la modificarea organigramei PMB şi la regulamentele şi procedurile de funcţionare ale diverselor organisme cu atribuţii în urbanism şi construcţii.
10.6. PARTICIPARE PUBLICĂ ÎN URBANISM. Urgentarea aprobării Regulamentului local, adaptat specificului comunităţii şi societăţii civile din Bucureşti, cerut prin OMDRT nr. 2701 din 2010 privind Proceduri de participare în elaborarea documentaţiilor de urbanism.
Este necesară suplimentarea organigramei PMB cu un serviciu care să aibă atribuţii exclusive de a aplica acest regulament, cu personal, mijloace şi echipamente adecvate (internet, scanner performant, imprimante, săli pentru expoziţii şi dezbateri, etc.).
În caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiilor de urbanism şi în ofertele tehnice, trebuie să fie incluse şi resposabilităţi legate de prezentarea rezultatelor analizelor şi a propunerilor într-un mod accesibil publicului.
Pentru proiectele mari ca investiţie şi ca teritoriu afectat, trebuie înfiinţate centre de informare în perimetrul de proiect, unde aceste proiecte să fie expuse, explicate şi discutate cu publicul.
10.7. LINIE DE BUGET. La elaborarea bugetului PMB, trebuie introdus un capitol „dezvoltare prin operaţiuni urbanistice” care finanţează exproprieri pentru utilitate publică, achiziţii imobiliare, elaborarea de documentaţii de urbanism, asigurarea participării populaţiei (trebuie să existe fonduri pentru a permite alocarea de personal, de resurse materiale, de instruire a personalului, de organizare a unor grupuri consultative recunoscute în mod oficial etc.), desfiinţarea construcţiilor ilegale, restaurarea monumentelor istorice din administrare, ecologizarea terenurilor, remuneraţiile referenţilor tehnici din comisii etc. Veniturile pot fi constituite din subvenţii, taxe de autorizare, amenzi etc.
10.8. LICITAŢII ŞI CONCURSURI. Autorităţile publice locale trebuie să folosească cadrul legislativ existent şi să organizeze concursuri (permise, dar nu impuse de lege) ori de câte ori sunt implicate terenuri, imobile, fonduri publice. Temele de concurs trebuie elaborate pe baza unui parteneriat real între administraţia publică şi organizaţiile profesionale : pe date reale, cu obiective clare pe care s-a obţinut consens. În acest fel, rezultatele concursurilor nu vor mai fi contestate şi sau modificate.
Achiziţiile pentru serviciile de proiectare să fie disociate de execuţie. În criteriile de evaluare pentru atribuirea serviciilor, oferta tehnică trebuie să conteze mai mult decât oferta economică.

11. MOBILITATE ŞI TRANSPORT

Termenul de mobilitate îl include pe cel de transport şi este de preferat deoarece, pe lângă mijloace şi căi de transport, cuprinde şi aspecte legate de opţiuni ale populaţiei pentru diverse tipuri de transport, organizarea funcţională a oraşului pentru ca fluxurile să fie coerente etc.
1. VOINŢĂ POLITICĂ. Este nevoie de un angajament politic clar faţă de principiile mobilităţii durabile care să ducă la creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii acestui oraş. Aceste principii, promovate în Uniunea Europeană, dau următoarea ordine de prioritate:
a. Pieton b. Biciclist c. Transport public d. Autoturism personal
„Strategia de promovare a transportului alternativ” trebuie să fie un program public cât mai concret şi foarte urgent care să prevadă cât mai multe măsuri de ÎNCURAJARE, MOTIVARE ŞI ASIGURARE a cetăţenilor pentru trecerea la orice formă de transport alternativ.
Deasemenea, trebuie asumate următoarele măsuri:
11.1. Descurajarea accesului autoturismelor personale în centrul oraşului (pact 1: Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală va fi taxată şi limitată în timp. Se vor construi parcaje cu tarif diferenţiat pe cele două inele de circulaţie ale oraşului. Contractele de administrare şi de colectare a taxelor pentru locurile de parcare pe domeniul public trebuie să fie atribuite exclusiv prin licitaţie publică);
11.2. Amenajarea spaţiului public pentru a fi uşor de parcurs de către pietoni (eliminarea obiectelor de mobilier urban care constituie obstacole, a autoturismelor parcate pe trotuar etc.);
11.3. Extinderea şi eficientizarea sistemului de piste pentru biciclişti; corectarea pistelor existente care fac imposibilă folosirea trotuarelor pe alocuri şi care nu respectă prevederile codului rutier;
11.4. Extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate autobuzelor şi troleibuzelor însoţită de aplicarea unor măsuri de disciplină pentru şoferii de autobuze şi troleibuze, care trebuie să oprească în staţie, la bordură, şi nu pe banda din mijloc;
11.5. Folosirea căilor ferate peri-urbane pentru organizarea unui sistem de trenuri (autoritatea publică locală trebuie să primească drept de folosinţă pe căile ferate ale statului);
11.6. Introducerea programelor de Transport Intermodal: extinderea şi eficientizarea sistemului de transport public şi conectarea lui la transportul periurban şi la sistemul de parcaje; acordarea de facilităţi atrăgătoare celor care folosesc transportul public lăsându-şi autoturismele în parcajele din exteriorul oraşului şi al zonei centrale;
11.7. Desfiinţarea parcărilor perpendiculare pe bordură între copacii de aliniament pe arterele majore şi refacerea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor care au fost distruse pentru amenajarea acestor parcaje periculoase atât pentru şoferi cât şi pentru biciclişti.
11.8. Amenajarea sau construcţia unor parcaje de reşedinţă pentru cartierele de blocuri cu densitate mare de locuitori la o rază de maximum 5 minute de mers pe jos;
11.9. Implementarea unui sistem de management al abonamentelor pentru transportul în comun: în primul rînd asigurarea transportului gratuit pentru pensionarii cu pensii sub 1.000 RON/lunã si apoi abonamente combinate, abonamente turistice, abonamente combinate cu diferite evenimente care atrag public numeros (congrese, concerte, evenimente sportive).
2. INFORMAŢIE. Este nevoie de colectare sistematică de date şi de interpretarea acestora cu mijloace tehnice adaptate complexităţii temei mobilităţii într-un oraş mare. Este nevoie de elaborarea unor studii cuprinzătoare pentru evaluarea situaţiei prezente de tipul: tendinţe socio-demografice, chestiuni legate de mediu, număr de victime ale accidentelor în care sunt implicate autovehicule, capacitatea infrastructurii de transport, capacitatea transportului public, modele de călătorie şi procentajul opţiunilor pe fiecare tip de transport, conectivitatea reţelelor existente etc. Este nevoie de o acoperire geografică relevantă pentru planificarea mobilităţii – abordare la scară judeţeană, interjudeţeană, regională, naţională.
3. CAPACITATE ŞI COMPETENŢĂ. Este nevoie de cunoştinţe specifice în domeniul mobilităţii durabile şi de asigurarea de competenţe ale angajaţilor administraţiei publice locale, precum şi de colaborare între angajaţii diverselor departamente din cadrul primăriei, şi între aceştia şi actorii relevanţi în domeniu: administraţia publică centrală, operatori de transport etc.
4. ABORDARE INTEGRATĂ. Este nevoie de disponibilitate pentru revizuirea planurilor existente (Master Planul de Transport aprobat în 2008 comportă lacune majore), dar şi pentru elaborarea planurilor de mobilitate – care implică o planificare integrată la nivel multisectorial – amenajarea teritoriului, transporturi, dezvoltare economică, echitate socială, protecţia mediului.
PROGRAME PUBLICE COERENTE. Pentru ca obiectivele de mobilitate durabilă asumate politic să fie implementate, este necesară planificarea mobilităţii urbane durabile printr-un proces ciclic complex (analiza informaţiilor – dialog – scenarii adaptate nevoilor şi potenţialului local – detalierea programelor şi proiectelor cu alocarea de responsabilităţi clare, alocarea de fonduri, organizarea acţiunilor în timp – asigurarea coordonării între acţiuni – introducerea de indicatori de evaluare – aprobarea programelor de intervenţie – monitorizare, evaluare şi reluare proces) care să ducă la aplicarea a planului de mobilitate prin programe coerente.
6. EDUCAŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE. Sunt necesare programe de educaţie şi de conştientizare a beneficiilor tipurilor de transport alternativ. Locuitorii oraşului trebuie încurajaţi să folosească transportul în comun având la dispoziţie informaţii privind orarul şi traseele mijloacelor de transport în comun difuzate prin intermediul mass-media, nu doar prin reţaua proprie de informare.
7. ÎNCURAJAREA BICICLETEI. Locuitorii oraşului trebuie să fie încurajaţi să folosească bicicleta fiind informaţi despre traseele şi calitatea pistelor special dedicate, a parcărilor de biciclete şi fiind asiguraţi că vor fi respectaţi în trafic, deci că vor circula în siguranţă.
Sunt deci necesare:
INFORMAŢII PENTRU BICICLIŞTI
a) Centre de Informare Turistică care să prezinte trasee cicloturistice sau pedestre urbane
b) Instalarea de panouri standardizate de direcţie, de ghidaj şi de informare
c) Realizarea de hărţi, ghiduri şi difuzarea lor gratuită sau contra cost
ACCES ÎN MIJLOACELE DE TRANSPORT- alocarea unui spaţiu multifuncţional în partea din spatele autobuzului / troleibuzului / tramvaiului, la nivel jos, cu uşă largă, inserarea unui portbagaj exterior frontal pentru biciclete la autobuze, acces în metrou (înafara orelor de vârf) cu cale de acces şi spaţiu adecvat
PARCAJE PENTRU BICICLETE – cu rastele de calitate, în locuri accesibile, vizibile şi sigure (acoperite şi păzite). În procesele de autorizare a construcţiilor noi, a activităţilor comerciale, obligarea tuturor instituţiilor să prevadă şi parcaje pentru biciclete.
CĂI DE RULARE PENTRU BICICLETE – Benzi de ghidaj pentru biciclete (BGB), Alei recomandate pentru biciclete (ARB), Contrasensuri deschise bicicletelor (CDB), Benzi comune pentru biciclete şi transportul în comun (BCBTC) Drumuri verzi intra- şi peri-urbane (DV), Piste comune pentru pietoni şi biciclete (PCPB), Piste pentru biciclete (PB), Străzi pentru biciclete (SB), Zone 30 (Z30), Zone rezidenţiale (ZR), Străzi / zone pietonale (SP / ZP) în care accesul bicicletelor este tolerat, Alei pietonale deschise bicicletelor (APDB).Toate cu semaforizare, semnalizare şi amenajare adecvată, unite într-o reţea coerentă.
PROGRAME DE IMPLICARE ACTIVĂ A JANDARMERIEI ŞI POLIŢIEI
Autorităţile locale trebuie să colaboreze ferm cu instituţiile abilitate să păstreze legea şi ordinea pentru:
- existenţa unor patrule de inspecţie (avertismente, amenzi etc) pentru menţinerea infrastructurii pentru biciclete, libere!
- încurajarea sesizărilor şi rezolvarea promptă a acestora.

Avem 18 candidaţi. Iar 14 ne tratează cu curu-cu-cuuu

Pentru fotoliul de primar general al Municipiului Bucureşti s-au înscris în bătălia electorală 18 candidaţi. Respect pentru alegători dovedesc a avea doar 4 (PATRU): Vasile-Silviu PRIGOANĂ (PD-L), Adrian Irinel COLUMBEANU (Partidul Popular al Protecţiei Sociale), Sorin Mircea OPRESCU (independent - sic!) şi Nicuşor Daniel DAN (independent).

Celelalte nume, care se constituie într-o umplutură mai mult sau mai puţin zgomotoasă, nu au binevoit să-şi constituie o pagină de blog, o foaie A4 în care să schiţeze măcar trei idei în jurul cărora ar voi să administreze capitala. pe unde se mai află câte un site obosit, acesta se ocupă de.. platforma program a respectivei formaţiuni politice. Nimic despre problemele bucureştenilor.

Bucureştii au în jur de două milioane de locuitori, iar cu cei pe care-i are în aria de gravitaţie economică poate ajunge la trei milioane. Peste jumătate din PIB circulă prin acest oraş. Şi ăştia îl tratează cu sictir!

Ia tâlharu', neamule! Cinci la preţ de unu, boierule!

Alegerile locale sunt la o distanţă de aproape o săptămână. Mediile de "informare" ne aruncă în faţă doar candidaţii pentru funţia de primar general ori pentru cea de sector. În acelaşi timp, tot la capitolul "dezbateri electorale" sunt discutate sumedenie de scandaluri ori nimicuri ce nu au de-a face în nici un fel cu ceea ce ar trebui dezbătut. Nu se pomeneşte mai nimic de faptul că importanţa decisivă în administrarea localităţii o au consilierii aleşi. Nici nu ştiu cum ar reacţiona persoanele băgate în faţă dacă li s-ar spune numele ce se găsesc pe listele de candidaţi. De fapt nu se spune nimic despre listele de candidaţi.

Aşa că m-am hotărît să postez aici toate numele doritorilor de locuri călduţe şi mult aducătoare de profit din Consiliul General al Municipiului Bucureşti. În felul acesta, aceia care vor să se informeze vor da un simplu copy-paste şi vor googuli pe internet.

Listele au fost descărcate de pe site-ul oficial al BEC dar forma este aşa de încâlcită că nu înţelegeţi mai nimic. Curios este faptl că nu apare nici un candidat independent pentru postul de consilier general. Hilar e faptul că o candidată nu are prezentate datele de stare civilă, fiind născută în ziua 0 a a nului 0.

UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ

PIEPTEA CORNEL

NEGOIŢĂ ROBERT SORIN

POPESCU MANUELA-VIOLETA

COMĂNICI ANCUŢA-SORINA

NEACSU ADRIAN

POPA MARIA

NICOLAESCU MARCEL-OCTAVIAN

NAGHI GABRIEL

OLTEANU CRISTIAN MARIAN

MANOLACHE VALERIU MARIAN

COMANESCU MIHAI

GIUGULA MIHAI DORU

SAVA IOAN-RAZVAN

STAN ION

CAMPEANU REMUS CATALIN

PEPTAN MIHAI

POTERASU CORNEL-CONSTANTIN

DRĂGHICI AURELIA-GRAŢIELA

TACHE FELIX MIHAI

GEORGESCU BOGDAN-CRISTIAN

RADULESCU STEFAN-CRISTIAN

MĂNĂSTIREANU VLADIMIR ALEXANDRU

NICOLAE ANDREI

RIZOIU MIRCEA

TALAU MIHNEA-STEFAN

ŢAPARDEL ANA-CLAUDIA

ILINA ION COSMIN

POPESCU DORIN

MARGARIT NICOLAE-SORIN

ANGELESCU RAMIRO-ROBERT-EDUARD

BOLOGA CATALIN GHEORGHE

FLORESCU DRAGOŞ

MUSTACIOSU  VLAD

PARASCHIV GIGEL

ALEXANDRE FONTOURA LACRAMIOARA

DARABONT ALEXANDRU-DAN

TANASE ION-GABRIEL

BOAJĂ MINICĂ

SCARLAT HORIA

MOCIOACĂ ŞTEFAN ALEXANDRU

TANASE ANTONEL

MACOVEI DOREL

DOBRESCU DANA ALEXANDRA

PETER ALEXANDRINA

VINTILA MARIUS STEFAN

NEAGU CORNELIU

IONESCU ALEXANDRU SILVIU

SITARU DAN

PANA GIGI

STĂNOI LUCIA

MARIN DANIELA-ALINA

TIMNEA VALENTIN

DUMITRESCU FLORIN ALEXANDRU

TRĂISTARU CONSTANTIN

VILVOI ALEXANDRU

SITARU JEANINA MIRELA

SAPTEFRATI MIHAI-RADU

PĂUNICĂ ADRIAN

CORBU ION

POPA GABRIEL

IONESCU VICTOR LUCIAN

RĂUCĂ OVIDIU

MERAN STEFAN DAN

MITITELU MIRELA-ANCUŢA

CALIMAN CONSTANTIN

PÂRLOGEA STOICA

PARASCHIV MIHAELA

SEREMETA ROBERT

CHIPER CONSTANTIN CATALIN

PARTIDUL DEMOCRAT-LIBERAL

PRIGOANĂ VASILE SILVIU

CREŢU SIMONA

DEACONESCU IONEL CRISTINEL

ŢUGUREL MARIUS CRISTIAN

ILIESCU CĂTĂLIN-LUCIAN

RAICU MIRCEA CRISTIAN

VLADAN FLORIN

NICOLIN TIBERIU

DINU MARIA MIRELA

VADUVA SILVIU

ŞTEŢCO IOAN

TICA HORATIU FLORIN

VOICU MIHAI

PIRVU GABRIEL

IONESCU BOGDAN

MIHAILOVICI VIRGINIA

ŞERBAN NICOLAE

GAF DEAC

CHIRIŞ MARIANA

SILAGHI RADU

UNTARU VIRGIL

ANASTASESCU ALEXANDRU NOROCEL

IONESCU DAN-CEZAR

DRAGAN ROMEO IONEL

OPREA CRISTINA MARIANA

ALMAŞI BOGDAN

LUNGU FLORIN GABRIEL

TRUŞCĂ MUŞAT FLORIAN

TĂLMĂCEAN CĂTĂLIN-EDMOND

NEAGU MIHAI

FĂLCESCU JEAN ANDREI

TOLEA IONUT

MUSAT CRISTINA

CRISTIAN TUDOR POPESCU

POP ROMEO

POPESCU MARIAN RADU

GROZA GHEORGHE

CLINCEANU ŞTEFAN

OPRESCU CONSTANTIN

NICOLAE ION

MIHALCEA ŞTEFAN

TOMA VERONICA

MIRESCU IULIA

PASCU BOGDAN

NICOLA GIGI

GAIS CONSTANTIN

PRUNĂ TUDOREL

CIUFUDEAN NICOLETA IOANA

POPA VIOREL STELIAN

VISOIU NICOLETA

STACOJIU VICTOR CLAUDIU

MITU MARIUS

STAN CHIRITA

MUNTEANU RADU-ALEXANDRU

NIŢĂ STELICA

JIPA-MIHĂILESCU FLORIN AURELIAN

LUCACIU MARIANA

CIOCARLAN CATALIN

ENE MIHAI

TÎRU ALEXANDRA-LAURA

BARBU MARIAN

BRATU IUNIANA

TICU CRISTINA

NICOLESCU RADU

STOICA DUMITRU-NOREL

BURLACU OLEG

SIMION FLORIN

NICULAE ROXANA NICOLETA

ZAHARIA DRAGOS

PARTIDUL ROMÂNIA MARE

CORNELIU VADIM TUDOR

POPEANGA V. PETRE

ZAMFIRESCU DAN DUMITRU

CONDA MIHAI

CIUCLEA PAULA

VLADESCU DANIELA

IONESCU-BALLO BIANCA

OLTEANU ION

CEAUSI CONSTANTIN

BADINICI MARIAN FLORIN CORNELIU

LUNGU RUXANDRA-GEORGETA

CHITU ANCA

ZORZINI GABRIEL

SERBAN ALEXANDRA

POPESCU ADRIAN

CAPALNAS GAVRIL-EMIL

LAZAR MIHAI DANIEL

DOBRESCU DANUT-VASILE

IOAN MARIAN

KAITAR ISTVAR IANOJ

DUCHIN CRISTINA

NASTASE MARCEL

PALIGA BUCUR IOAN

STAN CLAUDIA ELENA

POP DIANA

BEZDADEA-IVANESCU FLORIN

MOŢ IOAN

DOBRE ELENA

DUMITRU IONEL

TUDOR MARIUS-GABRIEL

TRAŞCĂ VICTOR

VOICU ANTON

CĂRĂRUŞ SORIN LIVIU

DRĂGAN CONSTANTIN

CIJIU NICOLAE DANIEL

BISERICESCU VALERIAN

CAVALERU IOANA

PURICE MIRELA GABRIELA

GHERGHINA IOANA

DANDES GHEORGHE

GIOADA V. IONEL

ARSUREANU VIOREL

BREAZU ALEXANDRA CORINA

ANDREI MIHAELA CAMELIA

VLAD FLORIAN STEFAN

VOICU TRAIAN BOGDAN

BREAZU CAMELIA

ZEAMANEAGRA ALINA-SIMONA

MOIANU GABY

DANDES LILIANA

SARBU VASILE

CONSTANTIN IRINA ALEXANDRA

VALSAN VASILE

ŞERBAN CLAUDIU GABRIEL

DOBRE CRISTIAN IUSTINIAN

MARIA CARMEN MIHAELA

DUMITRU COSTEL

STAN BOGDAN

SMARANDOIU OANA DANIELA

APOSTOL TIBERIU SORIN

DEACONU CAMELIA

MOISE DANIEL CONSTANTIN

NICU ALEXANDRINA

ION GABRIEL

CORLAN ADRIAN

NECULAI GHEORGHE

MARINESCU ELENA

DUMITRU MARINELA

GIGARTU NICUSOR

NITU ANA

PARTIDUL NOUA GENERAŢIE CREŞTIN DEMOCRAT

BECALI GEORGE

BĂDULESCU AURELIAN

CAPOTĂ BOGDAN ALEXANDRU

DRAGOMIR ADRIAN VIOREL

MANGANIŢA CONSTANTIN

IONESCU DORIN-LAURENŢIU

IONESCU MIOARA

NISTOR NICOLAE-BONI

CHIRICĂ PETRE

PETRE NICOLAE

ŞERBĂNOIU ALEXANDRU

DRAGNE MAGDA

NICOLEANU IONELA-ALINA

MOŢCĂ MIHAI

DOBRIN GABRIELA

MILITARU ALINA

DRAGOMIR GABRIEL-MIHAI

DRAGOMIR INA-CRISTINA

SLĂVILĂ GEORGE-MARIAN

BURNESCU CONSTANTIN

BÎRLIBĂ COTISO-DARIO MIHAIL

PÂSCARU ION

DRAGNE ŞTEFAN

ŞERBAN MARINELA RALUCA

DIMA MARIUS

GEORGESCU FLORIN

BEU-HASANOGU CRISTIAN

COJOCARU MARIAN

GAFA MIHAELA

IONIŢĂ ECATERINA

SCURTU-ANDREI LIVIU

DOBRE DĂNUŢ

ANCA ŞTEFANIA-ANDREEA

MIHAI CAROLIA

ALBU CRISTIAN-BOGDAN

CAPOTĂ GLIGORAŞ-GABRIEL

ANCA FLORICA

BAUNARU TUDORA

SPIREA MARIA

AVRAMESCU DANIEL

COSTACHE BOGDAN ALEXANDRU

BARBU IOANA CLAUDIA

POPESCU ZOEA

VILĂU GETA

ALISTAR CARMEN MONICA

PARPALĂ GABI

BEUR CONSTANTIN ALIN

NICĂ ŞTEFAN

VASILIU GEORGE

GRECEA ALEXANDRA VALENTINA

PETRESCU EUGENIU MIHAI

DUMITRU GEORGETA

DAN- ANCA MARIA

HOREANGĂ DRAGOŞ GEORGE

NICĂ ROXANA GEORGIANA

PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC CREŞTIN ŞI DEMOCRAT

GUŢANU MIHAI

TOADER CĂTĂLIN FLORIAN

RADU CRISTIAN EUGEN

ZEANĂ CORNELIU

TOMESCU OVIDIU VINICIUS

BĂLĂNESCU-BOBÂRNAT OLGA-CARMEN

VÂLC ION

CHIPER ELISABETA

BRAŞOVEANU ORTANSA

SĂNDULESCU IOSEFINA

BANNER LILIANA

DUMITRAŞ COSTACHI

BAURCEANU ION

PELIMON TRAIAN

MATARANGA IANCU

PÂRCĂLAB IONEL

DUMITRŞ FELICIA

STANESCU AURICĂ

ŞERBAN FLORICA

FĂDUREAN CONSTANTIN

PETRE TRAIAN

MOLNAR DAN

HORCHIDAN NICOLAE

VASILESCU CORNELIU

HARISIADE BEATRICE CRISTINA

FLORESCU DOINA ADRIANA

ŞTEFĂNESCU EUGEN

DĂNILĂ OANA ALINA

DINUŢA MIRCEA ALEXANDRU

CĂLIN ION

TALOI EUGENIU

CIOARĂ FLOAREA

CIOARA ION

MÂNDRU CICERONE

LĂCUSTEAC COSTEL

ROMAN EUGEN OVIDIU

GEORGESCU LUCIAN LEONIDA

DINU RALUCA GEORGIANA

LIPAN ANETA

SÂRBA TANIA GABRIELA

PARTIDUL NAŢIONAL DEMOCRAT CREŞTIN

RADULESCU VASILE

TOMA AURICA

BRINARU ION

COJA ION

NICULESCU ROBERT SEVASTIAN

PODARU LICICA

GRAU ALEXANDRA

DINUTI DAN ROBERTO

CHIRCU ELENA MALINA

CROITORESCU CARMEN CRINA

ALEONTE DINA

ALEONTE NICOLAE

AMBRONO ADEN

ANTON MARCEL

BRATOSIN EUGEN

BRATOSIN GEORGETA CRISTINA

BRINARU MARIA

COLAREZA NATALIA

COTRUTA VIRGIL

DAJU RAMONA FLORICA

DOBRE GEORGE CEZAR

DRĂGAN CRISTINA-MARIA

DUMITRACHE GABRIEL

DUMITRESCU KRAMPOL VIRGIL

ENE MIHAI

ETVES LUCIAN OCTAVIAN

FLOREA MARIUS ADRIAN

FLUERAS MARIUS

GEORGESCU DAN NICOLAE

GHEORGHE CORNEL

GHEORGHE EUGENIA FLORENTINA

GRIGORE DANUT

GROSU PETRE

IACOB ADRIAN

ICHIM ALIN

IONESCU ADRIAN MIHAI

IONESCU ANDREEA

IONESCU CONSTANTIN DAN

IONESCU CRISTIAN-DAN

IONESCU DOINA

IURUC MARIA

IURUC NICULAE

MARIN MARIUS MIHAI

MAVROGHEORGHE BOGDAN

MIHALACHE RICHARDO

MIRESCU MIHAI ADRIAN

MITRAN ION

NEACSU IULIAN

NITU IONEL

OLTEANU ANTOANETA

OLTEANU ION

ORESCOVICI BODGAN GHEORGHE

PACURARU BOGDAN ION

PASCU GABRIEL

PÂNZARIU MIRCEA

POPESCU VICTOR

RADU DANIEL

RADU DUMITRU

RADU GEORGETA

RADULESCU MARIA

RICHTER CORNEL

RUS MIHAELA GEORGETA

SASSU HORIA DAN

SAVU GEORGEL

SCHIOPU DIANA-OANA

SIMION STEFAN

SIMIONESCU IOANA

TOMULESCU ANDREI

URMUZ FLORIAN

VLASIU VETURIA

VALSIU VICTOR

ZALUTCHI VIOLETA

UNIUNEA POPULAR SOCIAL CREŞTINĂ

UŢĂ IOAN

SIMION CARMENA-LILIANA

NEGROIU NICOLAE-ANTONEL

CONSTANTIN IOSEFINA

UNIUNEA NAŢIONALĂ PENTRU PROGRESUL ROMÂNIEI

ANGHEL IORDĂNESCU

ALIN BERBECARU

LIVIU GHEORGHIŢĂ GONCEA

VASILE ŞTEFĂNESCU

VICTOR TEODOR IOVICI

MIHAI VÂRZĂ

SILVIU MĂNDESCU

DAMIAN BOGDAN DINCĂ

CORNEL PELINARU

ALEXANDRU CĂMĂRĂSCU

ADRIANA CĂRĂMIDARU

DANIELA COMAN

IONEL GHERGHE

IOLANDA LUMINIŢA BUGHIU

NICUŞOR VALENTIN STAN

RADU FLORIN

DOINA LUMINIŢA MĂNĂILĂ MAXIMEAN

CRISTINA DIVAN

ION IOFCIU

MIHAELA SIMONA TOMESCU

AURELIAN ZAHEU

ANGELA MIHAELA BALAN

CHIRA LĂZĂRESCU

MATEI COSTIN IONESCU

TEODOR CONSTANTIN

NICOLAU D.V LIVIU IOAN

MIHAELA DOINA IANCULESCU

CONSTANTIN CONSTANTIN

MARIAN CONSTANTIN CRĂCIUN

MIHAI COJAN

ANDREI CORNEL FRĂNCU

ROBERT CONSTANTIN SAVU

AURICĂ ŞERBAN

MIRCEA PELEA

GEORGETA PANAIT

NUŢA DORINA MARCU

ANDREEA IOANA MAFTEI

ROMEO COSTACHE

VIRGINIA OANA APOSTOL

VIORICA MARINELA STANCIU

GABRIEL CODREANU

SIMONA IACOB

MIHNEA GEORGE STAMATE RADUCANU

GEORGE DAMIAN

ANGELA SĂNDULESCU

MONICA GEGIU

VICTOR EUGEN VLAD

MĂDĂLINA ILINCA STAMATE RADUCANU

SILVIANA ENACHE

LUCICA ARITON

FLORIAN ANGHEL

MIHAELA MIRON

NICOLAE ILIE

DĂNUŢ NEAGA

AURORA ŞERBAN

NICULINA VÎLCU

SIGRID COVACI

DUMITRU RADU POPESCU

ELENA ROXANA PRISTAVU

ANDREI MANEA

VALENTIN IORDAN

CECILIA GHIURCĂ

SLAVE DANUŢ CĂTĂLIN

ANDREEA SOLOMON

DANIELA ŞTIRBU

ROXANA SCHINTEE

COSMIN VALERIU SCURTU

MARIANA GABRIELA ANGHEL

ADRIAN FRUTH

PARTIDUL POPORULUI - DAN DIACONESCU

ORZAŢĂ RADU PAUL

GHIŢĂ RICHARD VICENŢIU

COMŞA CORNEL GEORGE

ZORKOCZY JULIA

POPESCU EUGENIA ANA-MARIA

MARIN ŞTEFĂNEL-DAN

NICOLESCU CRISTINA ELENA

PANAITESCU HORAŢIU

SEFER CRISTIAN GEORGE

PĂUNIŢĂ MARIUS

FĂTU GABRIEL DUMITRU

POPA MIHAI RADU

ZAMFIRA CONSTANTIN CĂTĂLIN

MIHALACHE EUGEN-COSTINEL

GHERGHICEANU FLORENTINA

VASILE LIVIA CRISTINA

IAMANDI CRISTINA

COSTĂCHIE SILVIU

ROTARU OANA ŞTEFANIA

CEANU MARIANA

HAŢEGANU COSTIN

ANGELESCU CRISTIAN ALEXANDRU

DUICĂ VIOREL

HUIDU FLORIN

BUJOR NECULAI

POPA GRIGORE

ŞTEFĂNESCU MIHAI

PASCU DOINA

PANAIT GHEORGHE

TEBEŞOI DANIELA

NEGRESCU RADU

ROBU CLAUDIA

LINGURARU VERONICA

BRATU DANIELA

MIRSU VALENTIN

GAIŢĂ GHEORGHE

RADU ADRIAN

DOBRE OLIVIU

DAOGARU GHEORGHE OCTAVIAN

SANDU VASILE

NICULAE STELIANA CLAUDIA

FERARU NICOLAE EMILIAN

ENESCU MARIA

ROBU MARIA

PETCULESCU FLORICA

CHIŞOI VALERIAN

TUŢA VICTOR

VELCEA VICTOR

RIPEANU GABRIELA

BUICĂ DĂNUŢ

CHIRCĂ MIHAIL ALEXANDRU

ŞERBAN ALEXANDRU

VASILE CONSTANTIN

DRĂJNEANU GEORGIANA

PRICOPE SILVIU

VIERIU DUMITRU

COMAN EDUARD CIPRIAN

GHIŢĂ MARIANA

POPESCU VERGIL

AVRAM LUCIAN

DUMITRU LUCIA

NICA ŞTEFAN

MIU GABRIELA

FLOREA MIHAI

TRUŢĂ NARCIS ŞTEFĂNIŢĂ

BOGDAN LILIANA

HREAN GABRIELA

FLOREA CORINA VICTORIA

DOBRIN FLORIAN

PARTIDUL POPORULUI

COJOCARU CONSTANTIN

BADARA STEFAN

TRASCA CRISTIAN

BUNEA MARINICA

LIPAN GHEORGHE

ANDREI MARIANA

NICOLAE GHEORGHE

DAZIDOV SERGHIEI

VISAN GHEORGHE

STANCIU DANIEL

BUNEA IONICA

CONSTANTIN SANDU MARIAN

CONSTANTIN ROXANA

BREZOI EUGENIA

IONEL MARIANA

BORDEANU RAZVAN

DRAGOMIR RALUCA

STATE GEORGE-VLAD

BONDEI ROXANA

ZAVOIANU MONICA

HENDERSON MARIANA

BOGDAN ILINCA

TUNARU ADRIAN MARIAN

MIHAILESCU VASILE VALENTIN

TUDOR LIDIA BIANCA

MOGA  ION

CIRCIUMARU NICOLAE

BARBU CRISTINA MARCELA

PETRESCU TUDOR CONSTANTIN

STAN FLORENTINA

RADULESCU GHEORGHE

BARBU MARIUS DANIEL

MANESCU FLORIN NICOLAE

NEGOESCU ALEXANDRU BOGDAN

STEFAN ALEXANDRU COSTIN

MOLES ANDRA

NASTA IULIANA

TUDOSE TUDORITA

POPESCU ELENA MARILENA

ONCICA ION

MATEI OVIDIU

STEFAN EMILIA IULIANA

ONCICA ANDREEA GEORGIANA

POPESCU TOMA

MICHITUC FLORIN

ICHIM IULIA

STOICA VALENTIN DANIEL

OBOGEANU BALUTA CATALIN FLORIN

NASTA IONUT

ONCICA GEORGE

STANCIU DANIIL

TUDOR GHEORGHE

ILIE VLADIMIR

BOGDAN ILINCA

CIOBANU SERGIU

COJOCARIU VIOREL-IONUT

PREDUSCA DOMINICA

PIRVULESCU DRAGOS COSTIN

JIANU VICTOR

STEFAN ELENA ASINETA

BUGEAN IOANA

SAUCIUC MARCEL ALEXANDRU

IONEL MARIANA

DRAGATOIU ELENA

DRAGOTOIU CONSTANTIN

CRISTACHE NINETA

BUZATU ELENA

CRISTACHE LUCIAN VISU

BUZATU CONSTANTIN

FORŢA CIVICĂ

IURASCU ADRIAN ŞTEFAN

FUSLE CRISTINA MARIA

LUNGU VASILICA PAULA

COSTEA CORNEL

CONSTANTIN SORINA ŞTEFANIA

ŞTEFAN TUDOR

PEPENEL ILIE

MACOVEI ELENA

GHEORGHE IULIAN

ION DORIAN

FENDRIHAN SERGIU

MUSTATA ANDREI

IGNAT ROZALIA

SOLZARU PETRE

MUTATA FLORICA

VIRLAN ELENA

MOCANU CRISTIAN VIRGIL

PEPENEL FLORENTINA JULIETA

CRĂCIUN ŞTEFAN BOGDAN MIRCEA

MIHAI MARIOARA

ANDRONESCU VIOREL MARIAN

VLAICU MARIAN

HRISTACHE CĂLIN

TAUTEANU RAMONA

ŞERBAN MIHAELA ANCUŢA

STUPARU NICOLAE CONSTANTIN

TUDOR NICUŞOR

PEPENEL IONICA

SANDU RALUCA

FUNARIU CLAUDIA

CĂLIN NICULAE

FILIP LIA RALUCA

FIFITA MARIAN

PIEPTEA ECATERINA

NITA ROXANA LUCICA

STAN CLAUDIU MIHAI

STAN GEORGIANA

MARIN RELU

ŞERBAN LUMINIŢA CORINA

PEPENEL IRINA LUIZA

STINAGA FLORENTINA CLARA

CULCEA ELIANE MANUELA

ALEXANDRU ADRIANA

PARTIDUL TOTUL PENTRU ŢARĂ

CRISTACHE FLORIAN

DOBRESCU IONELA-LĂCRĂMIOARA

DOBRESCU FLORIN

IULIAN CONSTANTIN

ONOFREI ALEXANDRU

FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ŞIMŞENSOHN  ERWIN

WEINBERGER ATTILA IULIU

RĂDESCU VOICU UDREA DAN

PARTIDUL VERDE

TACHE RADA

DINU GHEORGHE

CHIŢU ION

URMĂ MIHAI

PLĂCINTĂ NICOLAE

DINU MARIA

ŞERBAN ANDREI

MANEA ION

MANEA FLORICA

HANEA SORINA

DUMITRESCU CONSTANTIN

DUMITRU SILVIU

CĂCIULĂ MIHAI

ERCHID LUMINIŢA

IANE SIMONA-DANIELA

POPA SILVIU

DAMOV CONSTANTIN

MARCU VALERIU

BOBINĂ ANA COCUŢA

ZURZU STERE

GHEORGHE CRISTIAN FLORIN

STOIAN GHERGHINA

ZURZU MIHAI

TUŞU GELU

MANOLE GABRIELA MIREL

RĂDULESCU LUCIAN

ANGHEL VALENTIN MARIAN

MANTU TRAIAN

TUŞU TINCUŢA

KOLLECK VICTOR

DINULESCU RADU

DĂNEŢ ADINA-GABRIELA

GRIGORAŞ GELU

LALU CORNELIA

FILIP EMANUELA-CRISTINA

COSTESCU CLAUDIA-MIRELA

MUNTEANU AURELIAN

CIUCĂ MIHAI-DRAGOŞ

VLASE DUMITRU

PASMANGIU ŞTEFAN

CIUCĂ DANIELA

BAMME ALEXANDRA

SAVA RAFAEL GHEORGHE

STATE MARIAN-IONUŢ

NEACŞU LORENA-MIRELA

VÎLSAN MARIA

COSTEA MIHAI-MATEI

DUMITRU LILICA

COSTESCU SILVIU ANDREI

ILINCA TRAIAN

ILINCA DORINA

ANGHEL ALEXANDRA

CONSTANTINESCU MONICA

SIRBU KARLA

ILINCA GHEORGHE CĂTĂLIN

JALBĂ CORNELIU-MARIUS

TORTOLEA MIRCEA

MĂRĂŞESCU MIHAI

SPĂTĂREANU DANIEL

IANCU GETA

BACIU GEORGE DANIEL

PASMANGIU ŞTEFAN ADRIAN

PĂULESCU DAN

ONER PAULINA MARCELA

MARIN BOGDAN REMUS

TACHE FLORICĂ

LUCA MIHAI

ACHIM NELUŢA

SCORNEA ION

PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN

GEORGESCU IONUŢ

CIOBOTĂ OCTAVIAN

STAN CRISTINA

SUCEA LIVIU CONSTANTIN

NICĂ SORIN CRISTIAN

DUMITRESCU DANUŢ OCTAVIAN

BALABAN RADU

POPESCU MIHAI IONEL

GAGIU COSTEL

PAPAZU EUGEN ANTON

DUMITRESCU VICTOR DAN

GORNESCU CRISTIAN-LIVIU

CHIS OCTAVIAN EMIL

SACUIU TEODOR SEBASTIAN

POTOP MARIA

POTOP ION

MATEI ANA MARIA

DINU IONUŢ

DUNGA ADOLF-SERGIU

STANCU MARIUS-CONSTANTIN

TITIRIŞCĂ MIHAELA

IVAN LORIN-BOGDAN

PETRESCU MARIN

GRIGORAS MARIUS

IONESCU FLORIAN

TUTURICA ALEXANDRU-GABRIEL

BARBU RADU CONSTANTIN

PISTOL CONSTANTIN ADRIAN

MATEI PAUL CORNELIU

FRATEA BOGDĂNEL- MARIUS

NASTASE DANIEL MIHAIL

MARINESCU IULIA ŞTEFANIA

SINION MĂDĂLIN

POPA ŞTEFAN

ILAC ALINA

MUNTEANU VASILE

DUMITRU GEORGETA

MATEI ALEXANDRU LILETA

ENACHE GHEORGHE

ALEX ANGELA

UNGUREANU MARIA

PETCU EMIL

ZAFIU OVIDIU VALERIU

ZAMFIR ADRIAN IONUŢ

MOROIANU IOAN

TÂMPLARU LUCIA SILVIA

TEHE IOANA VIRGINIA

PÂRVU FLORIN

GHIOCEL VALENTINA

ISTRATE GEORGE ALEXANDRU

DRĂGHICI GEORGE IONUŢ

POPESCU ALEXANDRU

ŞALGĂU GABRIEL-MARIAN

IONESCU IRINA-OANA

GEORGESCU RUXANDRA-IOANA

CHIRIŢOIU SIMONA

POPESCU ALEXANDRU

CHIVU SILVIU-ALEXANDRU

ARSENE VALERIA RUMILIA

MUNTEANU SPERANŢA GEORGETA

CHIRICĂ MARIUS

ENE CIPRIAN CĂTĂLIN

TOMA ALEXANDRU

PETRIŞOR MIHAIL-CRISTIAN

DUMITRACHE IONUŢ COSMIN

PARTIDUL UNIUNEA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA

PROTOPOPESCU CORNEL

BRATU CONSTANTIN ALEXANDRU

LINCU VASILE

POPESCU RUŞAVĂŢ RUXANDRA

MILITARU IRINA

SUCHE IOAN

IANCU CAROLIŢA

PROTOPOPESCU CONSTANŢA FLORINA

IONESCU HINTEŞTI MELANIA

MOISE NICOLETA

PRIMEJDIE VALENTIN

ANGHEL MARCO ROBERT

POPESCU RUŞĂVĂŢ MIRCEA

COSTACHE MARIUS

TĂNĂSESCU ANIŞOARA

DINU OANA MIHAELA

DOBRE GABRIELA

TIMOFTE TATIANA

ENE JAN VIOREL

CUCU ŞTEFAN

BISTRIŢEANU VIRGINIA

IONESCU HINTEŞTI FLORIN

CRACIUN AUREL

ROBA ADRIANA STELUŢA

MATEI GHEORGHE

POPESCU RUŞAVĂŢ CĂTĂLINA

CONDEA MIRELA

PANTAZI EMANUELA RAMONA

STOICA DĂNUŢ

SUCHE ALEXANDRU CRISTIAN

PETRESCU DRAGOŞ

ENE TANIA

BELNICEANU MARIA DOINA

POPA CONSTANTIN

CENUŞE NICOLAE

CHIRIAC MARCEL

ZMEU NECULAI

RUSU AMALIA

SAVU VERGIL

IACOB SERGIU

CONSTANTINESCU GHEORGHE

BARBU GABRIELA

RANCA EMIL

ŞUCHE VIOLETA

CIOBANU STELIAN

VASILE ROXANA ELENA

MITA EDUARD ALIN

IONIŢĂ DANIEL

DIMCICĂ DANIELA

DAVID VALERIU BUCUR

MINEA ADELA

MANOLACHE ADRIAN

RADU ALEXANDRU

ION CONSTANTIN

CREŢOI LAURENŢIU CRISTIAN

UNGUREANU DANIEL

BUCUR FLORIN

PETREA CRISTIAN

MILITARU ALEXANDRA

LAZĂR ANA

PRIMEJDIE OLIVIA

NEDU ADRIANA

SAND GEORGE IONUŢ

PĂUN IONUŢ

OPRIŞAN EFREM

PĂUN ALINA ALEXANDRA

PETCU MIHAI

FULGA ANA MARIA

VASILE AUREL IONUŢ

FLAMANZEANU SORIN

CIULEI FERNANDO STELIAN

PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN

ORLEANU VASILE

DIMA PETRICĂ

ZELINCU LUMINIŢA

ORLEANU BOGDAN GEORGIAN

ION DUMITRU

MANOLESCU NICULINA

SÎRBU ION

MOZĂCEANU ADRIAN ŞTEFAN

STĂNIA DORIN

CATANĂ MARIN RĂZVAN

CĂRUNTU MARIUS GABRIEL

BOJA NICULINA

POPESCU ŞTEFAN GABRIEL

NEGRILĂ IULIANA CORINA

CATANĂ ELENA

STOICA MIHAI

MAZILIU GHEORGHE

PARTIDUL ALIANŢA SOCIALISTĂ

TEODOSIU-IONIŢĂ IOAN

IACOV ION

STANCIU LUCIA

BADEA MARIN

GAROAFĂ GHEORGHE

ZORZINI MIHAEL

HRYNCZUC MIHAI

ZBĂGAN GHEORGHIŢĂ

ROTARU ANAMARIA

SOLOMON NATALIA

STANCIU DUMITRU

TILEA DOINA MARIA

POPESCU ANA-MARIA

MOCANU AURELIU ŞTEFAN

TĂBĂCARU IOAN-NICU

GIOSAN CRISTIAN

UŢANU GEORGIANA MIHAELA

PETRESCU FLORIAN

BERCOVICI LUCICA

MOLDOVEANU ELENA

GAROAFĂ VIRGILIU BOGDAN

CRUŞOVEANU RĂDIŢA

BOLBORICI ILIE

OPREA MĂDĂLINA

VASILE GH. VASILE

PANDELE ADINA

GHEORGHE ION

PANAITESCU TRAIAN MIRCEA

DUDUIALĂ DORINA

HRYNCZUC NICULAE

ENACHE LUMINIŢA

MOLDOVEANU GHEORGHE VIRGIL

CÎMPEANU NICOLETA

SIBIŞEANU DANIELA

DÂRU IOAN

POPESCU GABRIEL EUGEN

CARAIVAN MIRCEA

MOCANU CONSTANTIN

POTCOVARU VIOREL

CHIRIGIU COSTEL

GAROAFĂ OANA CLAUDIA

GRIGORESCU CRISTINA

ŞERBAN ION

MIHĂILĂ ANDREI GHEORGHE

PAŞCANU CRISTIAN

RADU DENISA

NICOLESCU IONEL

BUNEA MIOARA

COCA MIHAELA MARIANA

LACHE MARIA

TOMCEA LOREDANA ROXANA

VELEA NICOLAE

TOMA MIRCEA DUMITRU

ROCHNER MARIAN

ONOSE CONSTANŢA

SCHENKER MARIANA

CSIA DUMITRU IOAN

DUMITRESCU EUGENIA VERONICA

POTCOVARU GINA

TĂTUŢĂ ION

GAROAFĂ RĂDIŢA

IACOV GIZELA

VLAD MARINELA

GRECU MARIA

DUMBRAVĂ VIORICA

STOEAN STELUŢA

POPŞOR NICOLAE RĂZVAN

DRĂGHICI NICOLAE

CÂMPEANU FLORENTINA

ANGHEL FLORICA

GHEORGHE NICULAE

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT AL MUNCITORILOR

IONESCU V CONSTANTIN

APOSTOLESCU NICOLAE

CONSTANTIN VIOREL-DANUT

DUMBRAVA P NICOLAE

DINU IOAN

IONESCU ELENA

ROTARU VALENTIN

IVAN G TUDOR FLORIAN

BARBU C CONSTANTIN

NEDELCU GHEORGHE

MARGINEAN ALEXANDRU

TAVSANCE PAUL-VALERIU

TRIFAN IULIA ANDREEA

PURICEL NICOLETA

STOICA D MARIN

VLADESCU DUMITRU

DUMBRAVA N ANNEMARIE CLAUDIA

DIDITA MARIA-ANCA

ILIE DORIN

DAVID CONSTANTIN

SABO MARIA

FIERARU IONUT

SANDULESCU DIDINA

EPURE LAURENTIU VASILE

KHREIS ALEXANDER

PASALAN IONUT VIRGIL

SERBAN ADRIAN ALEXANDRU

CRISTESCU ANDREEA GABRIELA

SERBAN DANIELA

DUMITRESCU MIOARA

EPURE GHEORGHE LAURENTIU

TANASESCU RADU

BOCRIG EMIL

TRANDAFIR IONUT CRISTIAN

MATEI DANIEL

CAMBURU NICOLAE

DUMITRESCU PETRE

SUSNEA NECULAI

SIMION OAE

SANDU EUGEN

VADUVA PETRE

GAUREANU SILVIU

COSTEA VALENTIN

GOCIU DANIEL GABRIEL

CIUPITU OVIDIU IONUT

METELEAUCA CRISTIAN

FLOREA CONSTANTA

DUTA IONEL BOGDAN

GAVRILA SILA

CIUPITU ION

MANOLACHE VASILE

BUIA SILVIU GABRIEL

CIUPITU MARIAN

NICOLAE MARIAN

BANDOLEA VASILE

GHENCEA MARIUS SILVIU

ZAHARIA CRISTIAN

VADUVA ADRIAN

STOICA DANIELA

VITAN NICULAE

CIUPITU VASILE

FOANEA VASILE

ARMEGA VALENTINA

IVAN ALEXANDRU DAVID

IVAN MARIA

RADUCANU LAURENTIU VASILE

NEDELCU FLORENTINA

PETROF GABRIEL

SARBU ELENA VIRGINIA

PARTIDUL POPULAR ŞI AL PROTECŢIEI SOCIALE

MITROI FLOREA

VRĂBANCIU NICOLAE

ILIE GHEORGHE VASILE-CORNEL

BUCUR VIOREL

GHERGHINA IOAN

MIRICĂ GHEORGHE

UDREA FLORIAN

FRĂŢILĂ MIHAELA-IOANA

IOAN OVIDIU

TUDOR GHEORGHE

UNGUREANU IOAN

BINDEA MIHAI

MATES ION

MĂRĂCINE EUGEN

TICHERU DAN

HUIDU MIHAIL-SORIN

MARINESCU ION

MITU ADRIANA-MIRELA

HNATIUC ELENA

CRISTEA EMILIAN

MIHAI MARIUS-AUREL

TOMA ALEXANDRU

TROFIN VICTORIA

BITA CONSTANTIN

CUZUB LIDIA-MONICA

CRETAN GHEORGHE

PANTILIE CĂTĂLIN-MARIAN

OPRIŞAN MIRCEA

GHEBUŢĂ FLOREA

CIORTAN MIRELA

LAZĂR DORIAN-CONSTANTIN

ANTONESCU LIANA

CHIŞ MĂDĂLINA GABRIELA

MELCESU ADRIANA

MARE DANIELA

DAMIR PETRU

CÂMPEANU VASILE-OCTAVIAN

BÂRLĂ NICU

MARE MARIANA-LOREDANA

STOIANOV CRISTINA-GABRIELA

MARINAŞ SANDA-MARIA

PRUTEANU RAREŞ-FLORIAN

UNGUREANU ZAMFIR

BADEA GENOVEVA

FRĂŢILĂ TEODORA ADRIANA

TOMA LEOCADIA

STĂNESCU CORNELIA

RABAN GEORGETA

JUGĂNARU VICTOR

RETAMAL FERNANDEZ-LUCICA

CUZUB DĂNUŢ

GHEORGHE ANGELA

JUGĂNARU VICA

BOGDAN SILVICA

LINTE MARIAN-MARCEL

MAREŞ IONUŢ

CALOIAN GH. ION

SÂRBU F. MARIANA

PÂTRAŞCU F. MARIA

STOICAN ALEXANDRU

NEGURĂ DANIEL EDMOND

VARTIC GEORGIANA-CĂTĂLINA

GOGOAŞĂ M. ION-CĂTĂLIN

ROŞCA TUDOR-ŞERBAN

PĂTRAŞCU IANCU

ALECU-DANIEL CONSTANTIN

DUŢESCU GHEORGHE

HASUI GHEORGHE

ALECSIU DRAGOŞ CRISTIAN

PARTIDUL PRODEMO

ROMAN N. NICOLAE

VĂDUVA NICOLAIE

RICIOG DUMITRU

RUCĂREAN DANIELA LILIANA

PASCU PETRUŢA

POPUŞOI ALINA MIHAELA

MARIN BOGDAN-MIHAI

ICHIM MARIUS NICUŞOR

ALIANŢA PARTIDUL POPULAR EUROPEAN (CREŞTINI DEMOCRAŢI) ŞI DEMOCRAŢII EUROPENI - PPE - DE

VLADU I. ALEXANDRU