Tudor Arghezi: "Cântec de adormit Mitzura"

Doamne, fă-i bordei în soare,
Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decât o floare
Şi îngust cât o ureche.

Şi-n pridvor, un ochi de apă
Cu o luntre cât chibritul,
Ca-n crâmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfârşitul.

Dă-i un fluture blajin
Şi o broască de smarald.
Şi-n pădurea de pelin
Fă să-i stea bordeiul cald.

Şi mai dă-i, Doamne, vopsele
Şi hârtie chinezească,
Pentru ca, mânjind cu ele,
Slava ta s-o smângălească.

Şi când totul va fi gata
S-o muta la ea şi tata.

Bookfest 2015: nostalgici după Ioan Alexandru

Lansarea pe24 Mai 2015 a volumului "Ce-mi puteţi face, dacă vă iubesc? Eseu confesiv despre Ioan Alexandru", la standul Editurii Humanitas, în prezenţa autorului, Dan C. Mihăilescu, alături de Lidia Bodea şi Costion Nicolescu.



Adică, "un exerciţiu de admiraţie" (Lidia Bodea) pentru "un profet", "un nebun întru Hristos" (Costion Nicolescu), sau "cel mai mare poet religios al Românilor" (DCM), o mărturie apărută în aceste cazan infernal" al vremurilor contemporane nouă, în care domină "puseul ginecologic" iar critica literară e dominant atee - etichete aplicate de acelaşi Dan C. Mihăilescu.

Mai mult, după ce a sfârşit de acordat autografe, l-am tras de limbă pe autor şi concluzia lui a fost şi mai aspră. În România actuală NU mai există reviste culturale de dreapta. TOATE sunt de stânga sau, în cel mai bun caz, practicând relativismul cultural.

Dan C. Mihăilescu

Lidia Bodea, Costion Nicolescu, Dan C. Mihăilescu

Lidia Bodea, Costion Nicolescu, Dan C. Mihăilescu

Dan C. Mihăilescu

Dan C. Mihăilescu

Dan C. Mihăilescu

Bookfest 2015: Ezra Pound la Humanitas sau cum Fascismul ajunge Anarhism

Salonul internaţional de carte Bookfest 2015, vineri 22 Mai, standul Editurii Humanitas, cu Denisa Comanescu, Andreea Răsuceanu, Radu Vancu (traducător al textelor poetice alături de Mircea Ivănescu) şi Horia-Roman Patapievici la lansarea primului volum din seria Ezra Pound, "Poezii. 1908 - 1920".



Nu înţeleg de ce un om care şi-a declarat deschis apartenenţa la o ideologie, la aceea fascistă, trebuie neapărat, prin volute lingvistice, să fie retuşat ideologic şi încadrat la curente politice (şi nu numai) total opuse aceleia pentru care militase. Ceea ce ne pune şi întrebarea dacă volumele ulterioare nu vor fi periate spre a se încadra mai bine în patul procustian al corectitudinii politice.

Denisa Comânescu, Horia-Roman Patapievici

Gaudeamus 2014: dacă nu e arab, e Turcea

Daniel Turcea - Epifania. Cele din urmă poeme de dragoste creştină

La “Târgul internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″, împreună cu Ana Blandiana, Elena Dulgheru, pr. Sever Negrescu şi ierom. Iustin Marchiş, spre readucerea în memorie a poetului Daniel Turcea cu ocazia unei noi ediţii a volumului "Epifania" la editura Doxologia.
Bucureşti, 22 Noiembrie 2014.

Gaudeamus 2014: condimente literare arabe

Dumitru Chican şi integrala Gibran Khalil Gibran

La Editura Proema, în Colecţia "Biblioteca arabă", "Integrala Gibran Khalil Gibran" în tălmăcirea diplomatului Dumitru Chican. Eveniment ce s-a desfăşurat joi, 20 Noiembrie 2014, între manifestările “Târgului internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură – 2014″.

Când am intrat în sala unde se petreceau lansările (pentru că mai erau şi alte volume având ca numitor comun tot lumea arabă şi pe Dumitru Chican reunite sub acoperişul editurii în cauză), generalul Aurel Rogojan se afla în toiul discursului, fragmentat, însă, de tălmăcirea molcomă în arabă. N-aveam habar de personajul care sljea drept interpret. Un şuvoi de laude îl avu drept obiect pe traducătorul volumelor: "generalul Chican". Răsete în public şi un schimb de replici amuzat: "Doar au făcut parte din aceeaşi unitate". Ciulesc urechile mai bine. Interpretul ajunge la respectiva laudatio şi lămureşte amuzat: "Am fost simplu soldat"

Ziua Limbii Române: Eusebiu Ştefănescu recită din Nichita

Eusebiu Ştefănescu într-un microrecital din versurile lui Nichita.
Înregistrare realizată de ZIUA LIMBII ROMÂNE, 31 August 2014, la Ateneul Român din Bucureşti.

Ziua Limbii Române: recită Radu Cârneci

Radu Cârneci recită din versurile sale. Iar Alexandra Velniciuc devine inginer de sunet fără voie.
Înregistrare realizată de ZIUA LIMBII ROMÂNE, 31 August 2014, la Ateneul Român din Bucureşti.

Ziua Limbii Române: Ştefan Velniciuc recită din Eminescu - "Glossă"

Ziua Limbii Române la Ateneul Român

Dacă nu ştiţi, pe 31 August se sărbătoreşte de doi ani încoace - preluând o tradiţie venită de peste Prut - Ziua Limbii Române. În Bucureşti au fost organizate, din ceea ce ştiu eu, manifestări la Muzeul Ţăranului Român, în Parcul Titan şi la Ateneul Român. Eu am fost prezent la acest din urmă locaş de cultură unde UNIMIR (Unitunea Muzicienilor Interpreţi din România) a marcat momentul. Din păcate, în lipsa unei publicităţi mediatice prealabile, prezenţa publicului a fost destul de modestă.

Programul, deşi scurt, a fost agreabil şi a cuprins scurte momente de poezie şi muzică, acompaniate de agreabila prezenţă a actriţei Alexandra Velniciuc în rol de amfitrion. Dar şi de "inginer de sunet" neprevăzut, după cum veţi vedea într-o postare viitoare.

Iarăşi trebuie să spun un "din păcate", pentru că a lipsit compozitorul Eugen Doga, din cauza unui program necorelat cu ceea ce se petrecea în Parcul Titan. Dar ne-am bucurat de prezenţele artistice ale lui Ştefan Velniciuc, Fang Shuang, Andreiana Roşca, Radu Cârneci, Mihaela Mitrofan, Smaranda Ilea, Eusebiu Ştefănescu, Adina Cocargeanu şi rapsodul Ion Creţeanu.

În postări ulterioare voi prezenta şi înegistrările făcute la respectivul eveniment. Deocamdată, doar cuvântul de final al lui Mihai Miltiade Nenoiu.

PS: în aceeaşi seară întâmplarea a făcut ca, rătăcind prin Centrul Vechi, să mă lovesc de un alt spectacol ce se lipea extraordinar de semnificaţia zilei: concertul formaţiei "LieCiocârlie".

Gaudeamus 2013: Sorin Dumitrescu lansează "Tablou cu orbi"

Cartea vine ca un gest de reverenţă la comemorarea a 30 de ani de la despărţirea de Nichita Stănescu. Petrecută sâmbătă, 23 Noiembrie 2013, în cadrul Târgului Gaudeamus, la standul Fundaţiei Anastasia.

Actualitatea clasicilor: Eminescu - Doina

La 200 de ani de la răpirea jumătăţii de est a Moldovei: Al. Mateevici - Limba noastră

LIMBA NOASTRĂ

Limba noastră-i o comoară

În adâncuri înfundată,

Un şirag de piatră rară 

Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde

Într-un neam, ce fără veste

S-a trezit din somn de moarte,

Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,

Doina dorurilor noastre,

Roi de fulgere, ce spintec

Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pânii.

Când de vânt se mişcă vara;

În rostirea ei bătrânii

Cu sudori sfinţit-au ţara.

Limba noastră-i frunză verde,

Zbuciumul din codrii veşnici,

Nistrul lin, ce-n valuri pierde

Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-s vechi izvoade,

Povestiri din alte vremuri;

Şi cetindule-nşirate,

Te-nfiori adânc şi tremuri.

Limba noastră îi aleasă

Să ridice slavă-n ceruri,

Să ne spuie-n hram ş-acasă

Veşnicele adevăruri.

Limba noastră-i limbă sfântă,

Limba vechilor Cazanii,

Cere-o plâng şi care-o cântă

Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul, 

Ruginit de multă vreme,

Ştergeţi slinul, mucegaiul

Al uitării-n care geme.

Strângeţi piatra lucitoare,

Ce din soare se aprinde,

Şi-ţi vedea în revărsare

Un potop nou de cuvinte.

Nu veţi plânge-atunci amarnic,

Că vi-i limba prea săracă,

Şi-ţi vedea cât îi de darnic

Graiul ţării noastre dragă.

Răsări-va o comoară

În adâncuri înfundată,

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată.

Chişinău, 17 iunie 1917

Al. Mateevici, Scrieri, Editura Junimea, Iaşi, 1989.

Dup cum observaţi, în 1989 apărea varianta necenzurată a poeziei-testament. De zeci de ani varianta corală - compoziţie a lui Alexandru Cristea - era difuzată cu doar cîteva versuri. Interesant e că se permitea strofa "mistică". Referirea la Nistru era însă oprită vehement. Lucrurile stau asemeni şi cu varianta folk. Din păcate iată că după 22 de ani nci acum nu avem interpretarea muzicală integrală, incluzând aici şi versiunile din judeţele dintre Prut şi Nistru.