miercuri, 23 mai 2012

Eurovision, retrospectiva câştigătorilor (partea a patra, 1982 - 1989)

Punk-ul era la putere. Dar asta nu se observa şi la stabilirea câştigătorilor. Poate puţin la înfăţişarea de pe scenă. Cred că acum s-a şi pus eticheta - greu de înlăturat încă - de "cântec pentru Eurovision". Unele cântece cu melodicitate şi altele care pot fi uitate imediat, plate şi fade, fără sare şi piper.

1982 Germania: Nicole - Ein bißchen Frieden



1983 Luxemburg: Corinne Hermès - Si la vie est cadeau 


1984 Suedia: Herreys - Diggi-loo diggi-ley 


1985 Norvegia: Bobbysocks - La det swinge

 

1986 Belgia: Sandra Kim - J'aime la vie


1987 Irlanda: Johnny Logan - Hold Me Now


1988 Elveţia: Céline Dion - Ne partez pas sans moi


1989 Iugoslavia: Riva - Rock me


Asta se numeşte sabotaj

La conferinţa de presă Elena Ionescu a declarat că jumătate de piesă nu a avut sunet în căşti. A cântat, cum s-ar spune, în orb. Din fericire a ştiut să se redreseze la timp.

Dacă-mi amintesc bine, Suedia este ţara care se ocupă de buna desfăşurare tehnică a concursului. Au simţit cei de acolo că piesa lui loreen este ameninţată?

PS: Între timp s-a trezit şi Marceluş (îl ştiţi voi) care  a început să facă morală şi să-şi dea aere de mare specialist în emoţiile concursului. Nelămurirea mea este dacă moralistul naţiunii a învăţat între timp imnul de stat.

Doar trei minute au mai rămas

Dacă am trecut şi de hopul legat de căderea sunetului din căştile de control!.. Dacă şi plicul ce conţinea numele ţării a fost scos primul - Number ONE!... Este clar. Acolo sus Cineva ţine cu noi. Cel care dă putere.

Forţă Mandinga!

marți, 22 mai 2012

Şase minute distanţă de glorie

În selecţia naţională piesa trupei Mandinga a fost socotită favorită şi s-a petrecut ceea ce era anticipat. Că unii cărcotesc, că alţii înjură ca la uşa cortului... astea-s tembelisme de pe la noi. Ceva îmi spune că exact ascultătorii de manele - ori foştii ascultători - sunt cei mai înverşunaţi.

Dar pe scena europeană melodia a pornit cu un handicap major. Condiţiile proaste de difuzare care deformează adeseori sunet şi imagine. Lucru ce s-a văzut în cotele iniţiale la casele de pariuri ce estimau posibilitatea cîştigării de către româno-cubani a concursului: 66/1:Adică, cel ce pariase atunci un euro ar fi câştigat alţi 66 plus banul pus la bătaie.

Atuul l-a constituit şi îl constituie promovarea masivă pe internet, în special pe youtube. Iar aici Zaleilah conducea detaşat la numărul de vizualizări. Lucru reflectat iarăşi la cote, care scad la 40.

Concertul pe care l-a avut echipa românească în Olanda a făcut să apar noi incertitudini şi zvonuri. "Poate Elena să cânte live?" se întrebau anumiţi comentatori. Pe scena din Amsterdam produseseră un playback. Veniseră de la concerte din ţară şi, pentru a proteja vocea Elenei Ionescu, soluţia a fost aceasta. Şi iarăşi au intrat în acţiune fanii de pe internet care au făcut să circule link-uri spre episoadele interpretării live a compoziţiei.

Cotele scad treptat la 30, apoi la 25.

Lunea trecută, pe 14 mai, are loc prima repetiţie. Şi se spulberă primul mit. Elena chiar poate să cânte! Şi o demonstrează repetiţiile perfecte - după cum au spus specialiştii care au urmărit la faţa locului - fără scăderi de ton fără falseturi. Cotele urmează trendul în continuare. Mandinga este vezută ca o certă finalistă, în top 10 chiar.

Dar altă chichiţă care a provocat îndoieli. "Dansatorii"? "Dansatorii" nu sunt prea statici? - gândeau unii din cei ce se uitaseră pe clipurile urcate pe youtube. Moi compris. A doua repetiţie, apoi aceea de ieri, cu costumele au făcut pe cei ce au urmărit din sală, de acolo, de la Baku să spună că va fi un show cu cârlig la public şi la televoting.

Prin urmare, România ajunge pe 7, apoi ziua următoare pe 6. ieri depăşeşete vijelios reprezentantul Marii Britanii şi emite pretenţii pentru top 5. Ăsta e mesajul caselor de pariuri după şedinţa de prezentare în faţa juriilor, etapă ce s-a desfîşurat cu uşile închise ieri seara.

Presiunea pot să o asemăn cu cursele Maricicăi Puică şi parcă suntem pe ultima turnantă în care fuleu se mărea şi îşi depăşea dintr-un foc adversarele. Se află acum, înainte de prima semifinală, în ceafa reprezentantului Serbiei.

Vine proba decisivă: prezenţa în faţa marelui public. Cele trei minute din seara aceasta pot da acel sentiment al învingătorului şi o pot duce spre considerarea ca favorită cel puţin pentru locurile 1-3.

Iar ultimele 3 minute din finală îi pot impune victoria.

Hai Mandinga! Hai Elena! Hai Zaleilah!

Şi forţă Costi!

Fraţilor de peste hotare, votaţi în seara asta şi sâmbătă seara. Acum e momentul.

Eurovision, retrospectiva câştigătorilor (partea a doua, 1974 - 1981)

Ţinute extravaghante, botine colorate, ritm dance cu sunet de viori, adică epoca disco. Semn că festivalul este viu. Şi că poate fi rampa de lansare a unor superformaţii. Cazul ABBA. Unii poate or strâmba din nas dar cine nu a trăit atunci nu-şi poate da seama ce a însemnat pentru cultura pop acest grup.

Să-şi fi adus şi diversificarea contribuţia? Pentru că asistăm la o extindere teritorială a concursului. Se trece Mediterana, ajungându-se până în Israel.

1974 Suedia: ABBA - Waterloo



1975 Olanda: Teach-In - Ding-A-Dong



1976 Marea Britanie: Brotherhood of Man - Save your kisses for me


1977 Franţa: Marie Myriam - L'oiseau et l'enfant 


1978 Israel: Izhar Cohen & Alphabeta - A-Ba-Ni-Bi 


1979 Israel: Gali Atari & Milk & Honey - Hallelujah


1980 Irlanda: Johnny Logan - What's another year 


1981 Marea Britanie: Bucks Fizz - Making your mind up

duminică, 20 mai 2012

Chioru', chior de beat în America. Iar adventiştii lui au crezut că-i fac reclamă.

O filmare de astăzi cu delegaţia Românei de la întâlnirea NATO face astăzi turul televiziunilor. Mesajul subliminal ar fi trebuit să fie "Ia uite cum îşi bate joc Băsescu de ministrul de externe". Numai că a ieşit cu totul altceva.

Vă rog să urmăriţi mai întâi cu atenţie secvenţa video luată de pe youtube:



Şi acum să o analizăm.

Trebuie spus dintru început că acest clip a fost încărcat de userul . O privire scurtă aruncată asupra celorlalte sute de filmări din lista domniei (domniilor?) sale arată rapid că este vorba de un persnaj aparţinând cltului adventist. Fix secta de care aparţine Băsescu.

Secunda 10: Imaginea e concentrată iniţial pe Marga apoi ia un plan american în care îi cuprinde pe amândoi oficialii.

Secunda 20: Obiectul atenţiei devine Băsescu. Aştepta cameramanul ceva? 10 secunde avem în prim-plan faţa unui Băsescu ce pare aerian apoi acesta se întoarce înspre stânga poziţiei noastre de vizualizare vorbind cu cineva.

Secunda 40: Plan larg pentru a vedea cum PREŞEDINTELE ROMÂNIEI coboară abia ţinându-se.

Secunda 50: În spatele lui fostul ministru de externe (şi actualul consilier prezidenţial pentru probleme externe), Cristian Diaconescu, zâmbeşte stânjenit de situaţie.

De aici până la 1:10 Băsescu priveşte fix spre un singur punct.

Minutul 1:20 - Îşi şterge barba cu gesturi de... Vă las să apreciaţi.

Minutul 1:25 - Şedinţă foto!!!! Priviţi-i mutra la 1:33.

Minutul 1:37 - Îşi freacă mâinile exact ca un... Iar vă las să vă spuneţi părerea.

Minutul 1:41 - Mâinile nu au ce face altceva. Trebuie să cureţe urechea.

Minutul 1:45 - O nouă şedinţă foto.

Minutul 1:53 - Marga: "După cum spunea şi domnul preşedinte..."

Minutul 2:14 Preşedintele este dus de un elan şi nu mai are răbdare să urce pe podium pe scară. O ia ca... ţăranul.

Minutul 2:17 "Eu îs eficient, nu pierd vremea". Corect! Cele două sticle de whiskey erau cu siguranţă deja golite.





Înţeleg de aici că era aranjată toată scena pentru ca MINISTRUL DE EXTERNE AL ROMÂNIEI să cadă în ridicol. Băieţii cu camera erau pe fază. I -sa dat semnalul lui chiombea. Numai că starea de euforie bahică a acestuia le-a jucat o festă care, din păcate, se va răsfrânge şi mai rău asupra imaginii României. Amintiţi-vă imaginile cu Sarkozy făcut pulbere de votka lui Putin.

PS: Am salvat în calculator clipuleţul. Pentru cazul în care coreligionarii şi-ar şterge postarea.

Eurovision, retrospectiva câştigătorilor (partea a doua, 1963 - 1973)

Bum! Deodată epoca extremelor. De la mini la maxi şi înapoi. Consumism şi maoism. Pe de-o parte "jandarmii din Saint-Tropez", pe de alta bolovanii aruncaţi asupra capetelor jandarmilor din Paris şi Saint-Tropez. Rock dezlănţuit pe aceeaşi scenă cu cântecele pastorale folk. Unii stau cu iarba-n gură. alţii se apucă să o fumeze. Ciudată epocă.

La "Cerbul de Aur" unii dintre interpreţii vor fi prezenţi. Fie cu recitaluri, fie în calitate de concurenţi.

Personal, piesa lui Gigliola Cinquetti  şi a lui Sandie Shaw îmi plac în mod deosebit.

1963 Danemarca: Grethe şi Jørgen Ingmann - Dansevise



1964 Italia: Gigliola Cinquetti - Non Ho L'Età


1965 Luxemburg: France Gall - Poupée De Cire, Poupée De Son


1966 Austria: Udo Jürgens - Merci Chérie


1967 Marea Britanie: Sandie Shaw - Puppet on a String



1968 Spania: Massiel - La, la, la 


1969 - În anul acela cred că cine nu a vrut nu a câştigat
        Spania: Salomé - Vivo cantando



        Marea Britanie: Lulu - Boom Bang A Bang


        Olanda: Lenny Kuhr - De troubadour


        Franţa: Frida Boccara - Un jour, un enfant


1970 Irlanda: Dana - All kinds of everything


1971 Monaco: Séverine - Un banc, un arbre, une rue 


1972 Luxemburg: Vicky Leandros - Après toi


1973 Luxemburg: Anne-Marie David - Tu te reconnaîtras