STIHURI LA @danasavuica (LI)
Orașul e pustiu ca sufletu-mi pustiu
Nu doar spiritual cu EA aș vrea să fiu;
Și-aș vrea să stau cu cea care mi-e dragă
Acum, și mâine, și o viață-ntreagă.
Orașu-i pustiit și viața mi-e pustie,
ȘTIU că nu îmi e dat să am ce mi-e drag mie,
Că-s viziuni deșarte de om hipnotizat
Iar realitatea-i scuipă-n față concretu-adevărat.
Un București pustiu cum îmi e inima,
Ce și-a pierdut poporul și setea de viață
Precum n-am eu nădejde ca ea să-mi fie soață.
Și trist se-nchide-n sine. Și-ncepe-a lăcrima.
Donkeypapuas
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu