Mai acum vreo câţiva ani actualul preşedinte al ţării, vrând să-şi ţină "discursul" de Anul nou fix în Piaţa Universităţii şi fix la trecerea dintre ani, fusese vizibil deranjat de faptul că participanţii la DISTRACŢIA din stradă îndrăzneau să-i perturbe fluxul verbal prin avalanşa de petarde şi artificii. Că este sau nu este sănătos obiceiul - asta e altă poveste. Un cuvânt către naţiune - mobilizator în esenţă, cum ar trebui să-i fie rostul - nu îşi are rostul de a fi rostit oriunde şi în orice condiţii. Dar preşedintele despre care vorbim în loc să găsească un loc potrivit pentru asemenea gest oficial, a încercat să schimbe realitatea conform dorinţelor sale personale, a încercat să schimbe un obicei public pentru satisfacerea unui moft ivit din propriul ego exacerbat. Prin urmare în următorii ani, pe măsură ce se apropia vremea revelionului, începea o furibundă campanie antipetarde - cu pretextele de rigoare -, se continua cu ample măsuri contravenţionale şi penale ce se căuta a fi finalizate prin domolirea elanului ce împingea mulţimile spre satisfacerea unor nevoi pirotehnice. rezultatul a fost doar o slăbire a fenomenului, nu o desfinţare, iar orgoliul preşedintelui o fi fost satisfăcut într-o oarecare măsură. Ca o paranteză, îmi amintesc o fază de acum vreo doi ani în care, îmbătat de propriile-i vorbe, preşedintele nu s-a mai putut opri decât doar în faţa corului public ce începuse numărătoarea inversă. S-a adăugat şi dânsul într-un fel original: NOUĂ! CINCI! PATRU! etc. LOL!
Anul acesta însă... Surpriză! Campania anti-petarde - canci! Avertismentele Poliţiei din anii precedenţi - lipsă! Se vindeau articolele bubuitoare sub ochii poliţiştilor, fără jenă, chiar cu sfidare. Se vindeau articolele pirotehnice chiar în supermarketuri, de unde mi-am cumpărat chiar şi eu unele materiale de acest fel. Bănuiam de ce. Bănuiam că nu va mai ţine nici un discurs în vreo piaţă publică. Bănuiam că va evita băile de mulţime.
Iar bănuiala s-a adeverit!
Dar s-a adeverit şi minciuna care sălăşluieşte în persoana acestui personaj. Felul maladiv de a se comporta. Găsirea de alibiuri şi pretexte pentru orice. Otrava pe care încearcă să o arunce asupra altora. Minciuna cu care-şi începe anul. Iar sub imperiul acestei minciuni îşi va trăi tot cuprinsul anului ce a început.
Un comentariu:
Ei, da! cam aşa ceva... Ţi-am spus - cu altă ocazie - că e bolnav de-a binelea, nu-i aşa? dar, să sperăm că se trezesc din amorţeală ( despre oameni vorbesc), îşi înving teama, se scutură ca de pe urma unui coşmar, mai ales unii dintre " intelectualii" noştri trădători, jegoşi chiar, lingăi şi pupincurişti, dar nu la ei mă refer eu în mod special, ci la alţii, mult mai importanţi şi cu impact devastator, ce pot face diferenţa, schimbând total balanţa puterii. Dar şi ăştia sunt oameni, adică pot fi cumpăraţi uşor - pt. a le fi bine, a umple cărucioarele la marketuri, pt. a face vacanţele în străinătăţuri, cu alte cuvinte, pt. a avea conturile mereu pline, frică fiindu-le de sărăcie( că-i urâtă şi grea, pute şi dezumanizează, te transformă în târâtoare, în animal fără coloană vertebrală etc.)şi pt. a-şi împlini toate plăcerile lumeşti, fără de care nu pot concepe propria lor existenţă. Da, sunt printre noi, şi sunt mulţi, Donkey. Pentru ei, noi ceilalţi-masa de manevră, "neadaptaţii",sărmanii, proştii, ghinioniştii, cei cu existenţe searbede - nu contăm. N-ai să vezi un bogat căruia să-i fie milă de vreun sărac, amărât, năpăstuit ş.a.m.d. N-are cum! N-au cum să ştie ce înseamnă să-ţi fie foame, chiar dacă, uneori, empatează şi încearcă să înţeleagă cum trăiesc cei de sub ei, amărâţii. Greu exerciţiu. Aproape imposibil pt. a avea efecte importante la nivel psihologic. Parcă ţi-am mai spus, nu? este ca un cuplu - un el şi ea -care nu are copil, dar încearcă să înţeleagă ce înseamnă să ai copil, să-l creşti, să-ţi zbiere în creieri, să se smucească, să ţipe, să ceară, să vrea etc., într-un cuvânt: COPIL. Degeaba încearcă ei să înţeleagă cu ce se " mănâncă" toate astea, că nu reuşesc. Ba din contra, pe unii îi demoralizează, îi face să nu-şi dorească vreodată aşa ceva. Cum să le tulbure în aşa hal tabieturile, liniştea de cuplu, cariera sau silueta madamelor, tihna vieţii lor sau obiceiurile împământenite, ce nu pot fi - sub nicio formă - distruse, disturbate etc.? Nu pot înţelege, Donkey, pt. că nu pot distinge diferenţa dintre a înţelege şi a conştientiza. Este o diferenţă enormă, care produce confuzii de cele mai multe ori. Aşa şi cu bogaţii, îmbuibaţii pe nedrept, care au jefuit, escrocat, furat - de cele mai multe ori pe seama " slugilor" lor, poporenii, amărăştenii, cei făr' de noroc, dar cu o fărâmă de speranţă de mai bine, credincioşi şi cu mult bun simţ, miloşi şi săritori întru ajutor, tăcuţi şi înţelepţi, parcă ducându-şi crucea destinului cu o tărie de nezdruncinat ş.a.Da, aşa cu ăştia. Sunt imunizaţi la vaiete, la milă şi omenie, la strigăte de ajutor sau implorări de tot felul. Aşa le este " specia" şi, crede-mă, ştiu despre ce vorbesc. Dar, ca o vorbă din popor: orice pasăre pe limba ei piere-aşa şi cu tagma ăstora: îşi găsesc sfârşitul din te miri ce, când se aşteaptă mai puţin sau spulberaţi de răbufnirile ucigătoare ale celor năpăstuiţi. În principiu, aşa ar trebui, dar astăzi - mai mult ca oricând - este nevoie de unitate, solidaritate, precizie organizatorică ş.a.m.d. Cine se crede, încă, pe cai mari, va fi căzut în prăpastie, exact când se aşteaptă mai puţin. Asta-i regula, aşa se aplică tuturor, fără excepţie. Vom trăi şi vom vedea. Vai, da' ce m-am lungit! scuze, probabil că-mi gestionez mai greu toate aceste trăiri pe care le resimt cu tărie, transformându-mă în filozofu' lu' peşte. Cam atât. Cu stimă şi respect,
Pensionaru'
Trimiteți un comentariu